ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4232/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4232/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, reclamantul B.E. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, anularea O.U.G. nr. 37/2009, anularea Ordinului Vicepreședintelui A.N.A.F. nr. 23283 din 24 aprilie 2009 și suspendarea O.U.G. nr. 37/2009. În motivarea cererii s-a arătat că O.U.G. nr. 37/2009 este neconstituțională, întrucât conține o serie de elemente de nelegalitate. Totodată, reclamantul a invocat, printr-o cerere separată, excepția de neconstituționalitate a O.U.G. nr. 37 /2009 În cauză, Ministerul Administrației și Internelor a formulat cerere de intervenție accesorie, cerere fiind admisă în principiu de către instanță, având în vedere calitatea acestuia de inițiator al O.U.G nr. 37/2009.
Prin sentința nr. 562 din 2 februarie 2010, Curtea de Apel București a admis în principiu cererea de intervenție accesorie, a admis în parte acțiunea reclamantului B.E. în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, a respins excepția de neconstituționalitate a O.U.G. nr. 37/2009 ca inadmisibilă și a respins cererea de suspendare și de anulare a O.U.G. nr. 37/2009 ca rămasă fără obiect. Totodată, Curtea de Apel București a admis cererea de anulare a Ordinului Vicepreședintelui A.N.A.F. nr. 23283 din 24 aprilie 2009. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în esență că excepția de neconstituționalitate invocată de reclamant este inadmisibilă, întrucât Curtea Constituțională a constatat deja, prin Decizia nr. 1257/2009, neconstituționalitatea O.U.G.
nr. 37/2009, iar prin Decizia nr. 1629/2009 a fost declarată neconstituționalitatea O.U.G. nr. 105/2009 care a preluat parte din dispozițiile O.U.G. nr. 37/2009. De asemenea, pentru aceleași motive, instanța de fond a apreciat cererea reclamantului de anulare și suspendare a O.U.G. nr. 37/2009 ca rămasă fără obiect. În ceea ce privește Ordinul nr. 23283 din 24 aprilie 2009 emis Vicepreședintele A.N.A.F., instanța de fond a constatat că acesta are la bază dispozițiile O.U.G. nr. 37/2009, astfel încât ordinul atacat este lipsit de temei legal. Împotriva acestei sentințe, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, a declarat recurs pârâtul Guvernul României Recurentul-pârât a susținut, în esență, că instanța hotărârea atacată este lipsită de temei legal, întrucât cererea reclamantului a fost admisă în contradictoriu cu o persoană care nu are calitate procesual pasivă în cauză, Guvernul României neavând atribuții efective în cauza dedusă judecății.
Înalta Curte de Casație și Justiție, analizând recursul în raport de criticile formulate, de înscrisurile care se află la dosarul cauzei, de dispozițiile legale incidente și de prevederile art. 304 1 C. proc. civ., apreciază că acesta este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse. După cum se observă, instanța de fond prin sentința recurată a constatat că Ordinul Vicepreședintelui A.N.A.F. este lipsit de temei legal și a dispus anularea acestui act. Cum ordinul atacat este emis de A.N.A.F., era necesar să fie citată autoritatea emitentă a actului, respectiv A.N.A.F. Prima instanță trebuia să dea eficiență dispozițiilor art. 85 și urm. C. proc. civ. în sensul citării emitentului actului administrativ atacat, pentru respectarea principiului contradictorialității în procesul civil și pentru ca hotărârea judecătorească pronunțată să fie opozabilă autorității publice emitente a actului.
Mai mult, se impunea citarea emitentului actului și pentru a fi respectat dreptul la apărare al acestuia, dându-se eficiență și noțiunii de „proces echitabil” consacrat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și explicată de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, inclusiv prin dreptul fiecărei părți de a-și pleda cauza în „aceleași condiții”. Prin urmare, încălcarea art. 85 C. proc. civ. în ceea ce privește citarea emitentului actului atacat atrage casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, fiind incidentă situația prevăzută de art. 304 pct. 5 C. proc. civ. Cu ocazia rejudecării se vor analiza toate motivele invocate de recurent, inclusiv pe cel care vizează calitatea procesuală pasivă.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) teza I, alin. (3) coroborat cu art. 313 C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare, se va admite recursul formulat, se va casa sentința atacată și se va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E Admite recursul declarat de Guvernul României împotriva sentinței civile nr. 562 din 2 februarie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 12 octombrie 2010.
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.