ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5477/2011

Asupra cererii de

față, constată următoarele:

Prin sentința civilă

nr. 2315 din 09 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția conflicte

de muncă și asigurări sociale, s-a admis acțiunea precizată formulată de

reclamanta F.M.C. împotriva pârâtului Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și

Pneumoftiziologie „Victor Babeș” și a fost obligat acesta la plata către

reclamantă a drepturilor bănești reprezentând diferența de 50% din sporul

pentru condiții deosebit de periculoase de 100% aplicat la salariul de bază

cuvenit reclamantei pentru perioada 1 ianuarie 2005-1 ianuarie 2008 și la plata

sumei de 110 lei cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs pârâtul, care a fost admis prin decizia nr. 9675 din

07 noiembrie 2008, a fost modificată hotărârea atacată, în sensul că a fost

obligat pârâtul la plata către reclamantă a diferențelor de 50% din sporul de

100% acordat pentru condiții periculoase pentru perioada 01 ianuarie 2005-31

ianuarie 2005.

Împotriva acestei

decizii a declarat cerere de revizuire reclamanta, invocând art. 322 pct. 7 C.

proc. civ. și susținând că această hotărâre este contradictorie față de alte

decizii pronunțate în cauze similare.

Cererea de revizuire

a fost înregistrată, inițial, pe rolul Curții de Apel Craiova, secția a II-a

civilă și pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, care, prin decizia

nr. 1229 din 10 martie 2009, a declinat competența de soluționare a cauzei în

favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate

intelectuală.

Cererea de revizuire

a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 3 iunie 2009.

Prin încheierea de

ședință din data de 12 februarie 2010, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

civilă și de proprietate intelectuală, a suspendat judecata cererii de revizuire

a deciziei sus-menționate, formulată de reclamanta F.M.C., în temeiul art. 242

alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând că la strigarea cauzei nu a răspuns

niciuna dintre părți și că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

La data de 28 aprilie

2011, Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu, a repus cauza pe rol în

vederea discutării perimării.

Analizând această

excepție, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele

considerente:

Potrivit art. 248

alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație,

apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se

perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din

vina părții, timp de un an, în materie civilă.

Rezultă că, pentru a

interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală

în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an și această

lăsare a pricinii în nelucrare să fie cauzată de culpa părții.

Altfel spus,

perimarea operează cu condiția ca timp de un an să nu se fi săvârșit nici un

act de procedură în vederea judecării procesului, situație cauzată de lipsa de

diligență a părților, care nu au acționat în acest scop, deși aveau

posibilitatea să o facă.

Aceasta este și

situația în speță, unde, după suspendarea judecății revizuirii în temeiul art. 242

alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., măsură dispusă la termenul din 12 februarie 2010,

părțile au lăsat să treacă un interval de timp de un an fără să fi săvârșit

vreun act de procedură în vederea reluării judecății cererii.

Astfel, din

verificarea actelor dosarului reiese că, până la data de 14 februarie 2011,

când s-a împlinit termenul de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) și (5)

C. proc. civ., părțile nu au înregistrat nicio cerere de repunere a cauzei pe

rol în vederea continuării judecății.

Reținând, așadar,

întrunirea în cauză a condițiilor perimării, prevăzute de art. 248 alin. (1) C.

proc. civ., constatând, totodată, că, potrivit aceluiași text de lege,

perimarea operează de drept și că, potrivit art. 252 alin. (1) teza I C. proc.

civ., ea se poate constata și din oficiu, de către instanță, Înalta Curte

urmează să constate perimată cererea de revizuire cu a cărei judecată a fost

învestită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimată

cererea de revizuire

a deciziei nr.

9675 din 7 noiembrie 2008, pronunțată

de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă și pentru conflicte de muncă și

asigurări sociale, în dosar nr. 1688/63/2008,

formulată de revizuenta F.M.C.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 24 iunie 2011.