ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1135/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 3

decembrie 2008 și înregistrată sub nr. 2545/54/2008 pe rolul Curții de Apel

Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta M.G. a

solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Muncii, Familiei și

Egalității de Șanse (în prezent Ministerul Muncii Familiei și Protecției

Sociale), anularea raportului de evaluare a performanțelor profesionale pentru

perioada 1 ianuarie 2007 – noiembrie 2007.

În motivarea acțiunii, reclamanta a

susținut că, la data de 29 mai 2008, a avut loc evaluarea sa, stabilindu-se nota

finală de 1,25.

S-a susținut că împotriva raportului

de evaluare, reclamanta a formulat contestație în termen de 5 zile, conform

dispozițiilor art. 19 alin. (2) din H.G. nr. 749/1998.

A mai arătat reclamanta că nici până

în prezent contestația sa nu a fost soluționată cu toate că pârâtul Ministerul

Muncii, Familiei și Egalității de Șanse avea obligația ca în termen de 10 zile de

la primirea acesteia să procedeze la soluționare.

La data de 16 ianuarie 2009, pârâtul

Ministerul Muncii Familiei și Protecției Sociale a formulat întâmpinare, în

cuprinsul căruia a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive și

excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Craiova.

Prin sentința nr. 176 din 12 mai

2009, Curtea de Apel Craiova a respins, ca neîntemeiată, excepția necompetenței

materiale ce a fost invocată de pârâtul Ministerul Muncii Familiei și

Protecției Sociale; a admis acțiunea formulată de reclamanta M.G., a anulat

fișa de evaluare a performanțelor individuale ale acesteia pentru perioada 1

ianuarie 2007 - noiembrie 2007, întocmită de către pârâta A.N.O.F.M., a obligat

pârâta să întocmească o nouă fișă de evaluare a activității reclamantei pentru

perioada ianuarie 2007 – noiembrie 2007; a admis excepția lipsei calității

procesuale pasive a Ministerului Muncii Familiei și Protecției Sociale,

respingând acțiunea față de acesta și a obligat pârâta A.N.O.F.M. la plata

către reclamantă a sumei de 1190 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

În ceea ce privește excepția

necompetenței materiale a Curții de Apel Craiova, Curtea a apreciat că actul administrativ

contestat emană de la un organ central.

În ceea ce privește excepția lipsei

calității procesuale pasive invocate de același pârât, Curtea a reținut că

raportul de evaluare contestat a fost întocmit de A.N.O.F.M., Ministerul Muncii

Familiei și Protecției Sociale neavând calitate procesuală în prezenta cauză.

Pe fondul cauzei, Curtea a reținut că

actul administrativ atacat este nemotivat, motivarea reprezentând o obligație generală

a autorității publice, aplicabilă oricărui act administrativ.

Împotriva sentinței pronunțată de

instanța de fond a declarat recurs pârâta A.N.O.F.M., solicitând casarea și, pe

fondul cauzei, respingerea acțiunii reclamantei ca fiind neîntemeiată.

În motivarea recursului s-a apreciat

că în mod eronat instanța de fond a reținut, drept unic argument în favoarea

anulării fișei de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale

intimatei-reclamante, faptul că nu s-a motivat în detaliu calificativul acordat

în baza criteriilor de evaluare din H.G. nr. 749/1998, în condițiile în care

prevederile metodologiei invocate nu reglementează o atare obligație, iar fișa

de evaluare a fost întocmită conform modelului prevăzut în anexa 3 a respectivei metodologii.

Conform susținerilor recurentei, la

evaluarea performanțelor profesionale ale intimatei au fost avute în vedere criteriile

expres prevăzute la art. 17 din această metodologie, a căror descriere este

prevăzută în anexa 4, precum și neregulile constatate cu prilejul controalelor

efectuate de către personalul A.N.O.F.M. și reclamațiile primite din partea altor

instituții, pe baza cărora s-a constatat capacitatea necorespunzătoare a

acesteia de a coordona și conduce activitatea C.R.F.P.A. Dolj.

S-a precizat, totodată, că

directorii și directorii adjuncți ai centrelor regionale de formare

profesională a adulților din subordinea A.N.F.O.M. sunt numiți prin ordin al

președintelui A.N.O.F.M. și au stabilite cu această instituție raporturi de

muncă exercitate în temeiul unor contracte individuale de muncă, în

considerarea dispozițiilor art. 22 alin. (3), art. 40 și art. 41 alin. (2) din

Legea nr. 202/2006, republicată și art. 34 alin. (3) din Statutul A.N.O.F.M.,

aprobat prin H.G. nr. 1610/2006, cu modificările și completările ulterioare.

A fost învederat și faptul că, prin

sentința nr. 229 din 18 septembrie 2008 a Curții de Apel Craiova, devenită irevocabilă prin decizia nr. 2188 din 10 aprilie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a fost

respinsă contestația intimatei-reclamante împotriva Ordinului nr. 529/2007 prin

care s-a constatat necorespunderea profesională a acesteia și s-au dispus

măsurile corespunzătoare, în temeiul prevederilor art. 55 lit. c), corelate cu

cele ale art. 58 alin. (1), art. 61 lit. d) și art. 64 alin. (4) din Legea nr. 53/2003,

iar contestația în anulare exercitată de aceasta împotriva deciziei nr. 2188

din 10 aprilie 2009 a fost respinsă de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 5897 din 17 decembrie

2009, pronunțată în dosarul nr. 345571/2009.

Recursul este fondat.

Examinând actele dosarului, Înalta

Curte a constatat că subzistă în cauză motivul de nelegalitate prevăzut de art.

304 pct. 9 C. proc. civ., hotărârea atacată fiind dată cu aplicarea greșită a

legii, pentru considerentele în continuare arătate.

Reclamanta-intimată M.G. a deținut

funcția de director al C.R.F.P.A. Dolj până în luna noiembrie 2007, când, ca

urmare a constatării necorespunderii sale profesionale, pentru postul

respectiv, a fost emis Ordinul nr. 529/2007, a cărui legalitate a fost

constatată printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, devenind incidente în

situația acesteia prevederile art. 61 lit. d) din Legea nr. 53/2003 Codul

Muncii, cu modificările și completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile art. 8

alin. (1) din Legea nr. 202/2006 privind organizarea și funcționarea A.N.O.F.M.,

personalul acesteia și al unităților din subordine este format din funcționarii

publici și salariați încadrați pe bază de contract individual de muncă, iar

potrivit art. 34 alin. (3) din Statutul A.N.O.F.M., aprobat prin H.G. nr. 1610/2006,

cu modificările și completările ulterioare, personalul centrelor regionale de

formare profesională a adulților este încadrat pe bază de contract individual

de muncă, potrivit legii, fiind salarizat potrivit prevederilor legale

aplicabile personalului contractual din sectorul bugetar. Conducerea acestor

centre regionale se exercită de directori și directori adjuncți numiți de

președintele A.N.O.F.M., astfel cum rezultă din prevederile art. 40 și art. 41 alin.

(2), corelate cu cele ale art. 22 alin. (3) din Legea anterior menționată.

În raport cu aceste condiții

specifice de desfășurare a raporturilor de muncă, evaluarea performanțelor

profesionale individuale ale reclamantei pentru perioada 1 ianuarie 2007 –

noiembrie 2007 s-a realizat potrivit metodologiei pentru stabilirea normelor de

evaluare a performanțelor profesionale individuale și de aplicare a criteriilor

de stabilire a salariilor de bază între limite, aprobată prin H.G. nr. 749/1998,

cu completările ulterioare, nefiind contestată de altfel aplicabilitatea acestei

metodologii în situația dată.

Actele dosarului atestă faptul că

evaluarea contestației s-a realizat cu respectarea întocmai a prevederilor

acestei metodologii, fiind avute în vedere atât fișa postului cât și criteriile

de evaluare prevăzute în mod expres la art. 17, a căror descriere este cuprinsă în anexa 4 la această metodologie, astfel cum se specifică la art.

12.

Pe baza acestor elemente,

procedurile de evaluare au parcurs etapele prevăzute la art. 18 și 19, iar fișa

de evaluare a fost întocmită conform modelului prevăzut în anexa 3.

Ca atare, în mod greșit s-a reținut

nelegalitatea fișei de evaluare raportat doar la faptul că nu s-a motivat în

detaliu calificativul acordat, o atare cerință nefiind impusă de această metodologie.

Susținerile reclamantei în sensul că

nu au fost parcurse etapele de evaluare prevăzute la art. 11 din H.G. nr. 749/1998

nu pot fi primite, respectivele etape fiind în realitate cele detaliate în

aceeași metodologie la Secțiunile I-IV ale cap. III, astfel încât nu era

necesară reluarea lor într-un eventual act cu caracter intern al instituției

recurente.

De altfel, etapa urmăririi și

controlului rezultatelor evaluării și a determinării evoluției performanțelor profesionale

nu poate fi decât ulterioară celei de măsurare și evaluare a acestora, rezultatele

obținute din evaluări putând fi evaluate în scopul pregătirii și perfecționării

personalului, recrutării/selectării acestuia la elaborarea sau realizarea unor

proiecte, determinării evoluției în timp a performanțelor profesionale și

distribuirii fondului de salarii, în condițiile prevăzute de art. 24, corelat

cu art. 16 din aceeași metodologie.

Celelalte aspecte invocate în

acțiune, circumscrise unei greșite determinări a punctajului exced controlului

de legalitate realizat de instanță, aprecierea în concret a performanțelor

profesionale și stabilirea respectivului punctaj constituind atributul exclusiv

al persoanelor abilitate de lege să participe la procesul de evaluare.

Față de cele expuse, Înalta Curte, în

temeiul art. 312 alin. (3), corelat cu art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și art. 20

din Legea nr. 554/2004, va admite recursul și va modifica, în tot, sentința

atacată, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanta M.G., ca fiind

neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de A.N.O.F.M.

împotriva sentinței nr. 1176 din 12 mai 2009 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

Modifică, în parte, sentința atacată

în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanta M.G. în contradictoriu

cu A.N.O.F.M. ca fiind neîntemeiată, incluzând și solicitarea de acordare a

cheltuielilor de judecată.

Menține celelalte dispoziții ale

sentinței atacate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 2 martie 2010.