ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4855/2010

Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 3 decembrie 2008 și înregistrată sub nr. 2545/54/2008 pe rolul Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta M.G. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse (în prezent Ministerul Muncii Familiei și Protecției Sociale), anularea raportului de evaluare a performanțelor profesionale pentru perioada 1 ianuarie 2007 - noiembrie 2007. În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că la data de 29 mai 2008 a avut loc evaluarea sa, stabilindu-se nota finală de 1,25, iar împotriva raportului de evaluare, reclamanta a formulat contestație în termen de 5 zile, conform dispozițiilor art. 19 alin. (2) din H.G.

nr. 749/1998. A mai arătat reclamanta că nici până la data formulării acțiunii contestația sa nu a fost soluționată, cu toate că pârâtul Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse avea obligația ca în termen de 10 zile de la primirea acesteia să procedeze la soluționare. Prin sentința nr. 176 din 12 mai 2009, Curtea de Apel Craiova a respins ca neîntemeiată excepția necompetenței materiale invocată de pârâtul Ministerul Muncii Familiei și Protecției Sociale; a admis acțiunea formulată de reclamanta M.G., a anulat fișa de evaluare a performanțelor individuale ale acesteia pentru perioada 1 ianuarie 2007 - noiembrie 2007, întocmită de către pârâta A.N.O.F.M., a obligat pârâta să întocmească o nouă fișă de evaluare a activității reclamantei pentru perioada ianuarie 2007 - noiembrie 2007; a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, respingând acțiunea față de acesta și a obligat pârâta A.N.O.F.M.

la plata către reclamantă a sumei de 1.190 RON, reprezentând cheltuieli de judecată. Împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond a declarat recurs pârâta A.N.O.F.M., solicitând casarea hotărârii și pe fondul cauzei, respingerea acțiunii reclamantei ca fiind neîntemeiată. În motivarea recursului s-a apreciat că în mod eronat instanța de fond a reținut, drept unic argument în favoarea anulării fișei de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale intimatei-reclamante, faptul că nu s-a motivat în detaliu calificativul acordat în baza criteriilor de evaluare din H.G. nr. 749/1998, în condițiile în care prevederile metodologiei invocate nu reglementează o atare obligație, iar fișa de evaluare a fost întocmită conform modelului prevăzut în anexa 3 a respectivei metodologii.

Prin decizia nr. 1135 din 2 martie 2010 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis recursul declarat de A.N.O.F.M. împotriva sentinței nr. 1176 din 12 mai 2009 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal; a modificat în parte sentința atacată, în sensul că a respins acțiunea formulată de reclamanta M.G., în contradictoriu cu A.N.O.F.M., ca fiind neîntemeiată, incluzând și solicitarea de acordare a cheltuielilor de judecată. Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut următoarele: Reclamanta-intimată M.G.

a deținut funcția de director al Centrului Regional de Formare Profesională a Adulților Dolj până în luna noiembrie 2007, când, ca urmare a constatării necorespunderii sale profesionale pentru postul respectiv, a fost emis Ordinul nr. 529/2007, a cărui legalitate a fost constatată printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, devenind incidente în situația acesteia prevederile art. 61 lit. d) din Legea nr. 53/2003 C. muncii, cu modificările și completările ulterioare. În raport cu aceste condiții specifice de desfășurare a raporturilor de muncă, evaluarea performanțelor profesionale individuale ale reclamantei pentru perioada 1 ianuarie 2007 - noiembrie 2007 s-a realizat potrivit metodologiei pentru stabilirea normelor de evaluare a performanțelor profesionale individuale și de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de bază între limite, aprobată prin H.G.

nr. 749/1998, cu completările ulterioare, nefiind contestată de altfel aplicabilitatea acestei metodologii în situația dată. Instanța a mai reținut că actele dosarului atestă faptul că evaluarea contestatoarei s-a realizat cu respectarea întocmai a prevederilor acestei metodologii, fiind avute în vedere atât fișa postului, cât și criteriile de evaluare prevăzute în mod expres la art. 17, a căror descriere este cuprinsă în anexa 4 la această metodologie, astfel cum se specifică la art. 12 și ca atare, în mod greșit s-a reținut nelegalitatea fișei de evaluare, raportat doar la faptul că nu s-a motivat în detaliu calificativul acordat, o atare cerință nefiind impusă de această metodologie. Instanța a apreciat că susținerile reclamantei, în sensul că nu au fost parcurse etapele de evaluare prevăzute la art. 11 din H.G.

nr. 749/1998, nu pot fi primite, respectivele etape fiind în realitate cele detaliate în aceeași metodologie la Secțiunile I-IV ale cap. III, astfel încât nu era necesară reluarea lor într-un eventual act cu caracter intern al instituției recurente. S-a mai apreciat că celelalte aspecte invocate în acțiune, circumscrise unei greșite determinări a punctajului, exced controlului de legalitate realizat de instanță, aprecierea în concret a performanțelor profesionale și stabilirea respectivului punctaj constituind atributul exclusiv al persoanelor abilitate de lege să participe la procesul de evaluare. Împotriva acestei hotărâri, intimata-reclamantă M.G. a formulat contestație în anulare, întemeiată pe dispozițiile art. 318 C. proc.

civ. Contestatoarea invocă următoarele motive ale contestației în anulare. Primul virează omisiunea instanței de recurs de a analiza motivul de nulitate absolută a raportului de evaluare emis de A.N.O.F.M. anume că nu a fost respectată procedura de evaluare prevăzut de H.G. nr. 749/1998. Se arată că nerespectându-se această procedură nu a fost în fapt contestația, Înalta Curte de Casație și Justiție omițând să se pronunțe asupra neregulilor realizate cu privire la încălcările prevederilor H.G. nr. 749/1998. Al doilea motiv privește omisiunea Înaltei Curți de Casație și Justiție de a analiza motivele de nulitate a raportului de evaluare, hotărârea instanței de recurs fiind dată cu încălcarea dispozițiilor art. 19 alin. (1) și (2) din H.G.

nr… /2008 și a dispozițiilor art. 8 și 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. La dosar intimații - pârâți au formulat întâmpinări în cauză prin care au solicitat respingerea contestației în anulare ca nefondată. Analizând contestația în anulare, în raport de motivele invocate Curtea va aprecia pentru următoarele considerente că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 318 alin. (1 1 ) C. proc. civ. Conform art. 318 alin. (1 1 ) C. proc. civ. „Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de casare”.

Prin decizia nr. 1135 din 2 martie 2010 pronunțată în Dosarul nr. 2545/54/2008 s-a admis recursul declarat de A.N.O.F.M. și s-a modificat în parte sentința civilă nr. 1176 din 12 mai 2009 a Curții de Apel Craiova și s-a modificat, în parte sentința atacată în sensul că s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de contestatoare în contradictoriu cu A.N.O.F.M. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate. În cauză nu se poate reține în raport de hotărârea pronunțată de instanța de recurs, îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 318 alin. (1) C. proc. civ. În cauză nu există o greșeală în sensul cercetării vreunui motiv de recurs, motivele invocate în cadrul contestației în anulare, reprezentând în concret motive de recurs în raport de soluția pronunțată irevocabil de către instanța de recurs.

Aceasta deoarece prin motivele contestației în anulare se invocă o greșită aplicare a legii de către instanța de recurs, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și care nu poate fi admisibil a fi invocat pe calea contestației în anulare. În fapt contestatoarea nemulțumită de soluția defavorabilă din recurs, invocă prin intermediul contestației în anulare motive care privesc pe fond soluția pronunțată în recurs, aspecte care nu se încadrează în dispozițiile art. 318 alin. (1) C. proc. civ. Instanța de recurs prin decizia contestată a analizat procedura de evaluare a contestatoarei în raport de dispozițiile speciale prevăzute de H.G. nr. 749/1998, iar soluția a fost dispusă în raport de evaluarea instanței de recurs în sensul că au fost respectate etapele de evaluare, iar fișa de evaluare este legal întocmită.

Pe cale de consecință în cauză nu poate fi reținută existența unei greșeli sau omisiune în sensul dispozițiile art. 318 alin. (1 1 ) C. proc. civ. Față de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 320 alin. (1) C. proc. civ. va respinge ca nefondată contestația în anulare astfel cum a fost formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestația în anulare formulată de M.G. împotriva deciziei nr. 1135 din 2 martie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondată. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 9 noiembrie 2010.