ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1363/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea

înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, reclamanta V.M.A. a solicitat în

contradictoriu cu pârâtul M.A.D.R. obligarea acestuia să emită ordinul de

numire în funcția de director coordonator al C.J.A.P.I.A. Maramureș, începând

cu data de 02 noiembrie 2009, precum și obligarea la plata drepturilor

salariale reprezentând salariul de bază și sporurile ce i se cuvin raportat la

funcția deținută, pentru luna noiembrie 2009, continuare pentru anul 2010

începând cu luna ianuarie și în continuare până la revocarea din funcție.

În motivarea

acțiunii, reclamanta a arătat că prin Ordinul nr. 2195/2009, emis de M.A.D.R.,

începând cu data 12 octombrie 2009, i s-a acordat preavizul de 15 zile

calendaristice cu mențiunea că la expirarea acestuia încetează prevederile Ordinului

nr. 1110/2009 și contractul de management.

În baza Ordinului nr.

1110/2009 emis de pârât, reclamanta a exercitat atribuțiile funcției de

director coordonator adjunct, drept câștigat ca urmare a concursului a cărui

rezultat a fost consemnat în Procesul verbal nr. 210884 din 22 mai 2009.

La data de 23

octombrie 2009 reclamanta s-a prezentat la concursul organizat de pârât pentru

funcția director coordonator, în urma căruia a fost declarată admisă, conform

procesului verbal nr. 213084 din 02 noiembrie 2009, încheiat în urma evaluării

cunoștințelor și aptitudinilor manageriale, urmând să fie emis actul

administrativ de numire în funcție.

A mai arătat

reclamanta că prin Nota de control nr. 261645 din 17 noiembrie 2009 întocmită

de C.C.M. s-a constatat că a fost declarată admisă la concursul pentru funcția

de Director coordonator organizat de M.A.P.D.R. din data de 23 octombrie 2009,

făcându-se propunerea de numire pe funcție, urmând ca D.M.R.U. sa dispună

emiterea ordinului de numire în funcție.

La data de 2

decembrie 2009, M.A.D.R. a emis Ordinul nr. 3116/2009, în care conform art. 1

reclamanta a fost numită în calitate de Director coordonator în Cadrul C.J.A.P.I.A.

Maramureș dar pe perioada suspendării d-lui U.I.F.

A menționat reclamanta

că în preambulul ordinului menționat, se face referire la Procesul verbal nr. 213084 din 2 noiembrie 2009 încheiat în urma evaluării cunoștințelor și

aptitudinilor manageriale a persoanelor care urmează să ocupe funcții de

director coordonator și director coordonator adjunct în cadrul C.J.A.P.I.A.,

precum și la Nota de constatare a Corpului de control a Ministrului nr. 261645/2009.

Reclamanta a arătat

că, întrucât a dobândit dreptul de a ocupa funcția de director coordonator în

urma unui concurs, este nelegal ordinul de numire temporară în aceasta funcție,

pe durata suspendării unei alte persoane care era cercetată disciplinar, data

emiterii trebuind să fie imediat ulterioară anunțării rezultatului concursului.

S-a mai precizat că,

la data de 23 octombrie 2009, a avut loc și concursul pentru postul de Director

coordonator adjunct la C.J.A.P.I.A. Maramureș, iar persoana care a fost

declarat admisă a primit ordinul de numire începând cu data de 2 noiembrie 2009

pe durata prevăzuta de O.U.G. nr. 105/2009.

Reclamanta a arătat

că, deși la data de 01 noiembrie 2009, s-a prezentat la serviciu, îndeplinind

atribuțiile specifice funcției de director coordonator, nu i-au fost achitate

drepturile salariale pentru luna noiembrie, pentru luna ianuarie și în continuare.

Prin sentința nr. 254

din 11 iunie 2010, Curtea de Apel Cluj a admis în parte cererea formulată de

reclamanta V.A., a obligat pârâtul să emită Ordinul de numire a reclamantei V.M.A.

în funcția de director coordonator al C.J.A.P.I.A., începând cu data de 28

aprilie 2010 precum și să-i achite drepturile salariale aferente funcției de

director coordonator pentru intervalul 2 noiembrie 2009 - 28 aprilie 2010 și a

respins restul pretențiilor.

Pentru a pronunța

această soluție, Curtea a reținut următoarele:

Reclamanta din

prezenta cauză a participat la concursul pentru ocuparea funcției de director

coordonator, concurs organizat în condițiile O.G. nr. 105/2009. Acest din urmă

act normativ a fost declarat neconstituțional prin Decizia nr. 1629/2009 a

Curții Constituționale.

A reținut Curtea

Constituțională că acest nou act normativ este supus acelorași critici de

neconstituționalitate ca și cele reținute în privința O.U.G. nr. 37/2009 și

care au fost cuprinse în Decizia nr. 1257 din 07 octombrie 2009.

În esență, în Decizia

nr. 1257 din 07 octombrie 2009, se arată că „prin reglementările sale, „afectează”

statutul juridic al unor funcționari publici de conducere din sfera serviciilor

publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale

administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale,

stabilit prin Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările

ulterioare, adoptată de Parlament în conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3)

lit. j) din Legea fundamentală, potrivit cărora statutul funcționarilor publici

se reglementează prin lege organică”.

Curtea a constatat că

situația concretă, strict circumstanțiată cauzei, este necesar a se da

eficiență procedurii de numire a reclamantei în funcția de director coordonator,

procedură întemeiată, este adevărat, pe un act normativ neconstituțional.

Curtea a constatat

însă că numirea temporară a reclamantei a fost generată de incertitudinea

situației fostului director executiv, U.I.F., a cărui raport de serviciu a

încetat în condițiile O.U.G. nr. 37/2009.

În prezent, așa cum

s-a arătat anterior, actul de încetare a raportului de serviciu, decizia nr. 601/2009,

a fost anulată, iar fostul director nu a cerut reintegrarea, așa cum impune art.

106 alin. (2) din Legea nr. 188/1999.

Practic, la acest

moment, nu mai există niciun impediment pentru menținerea caracterului temporar

pentru funcția de director coordonator obținut de către reclamantă prin

concurs.

Ordinul nr. 3116/2009

a fost argumentat, sub aspectul caracterului lui temporar, de situația fostului

director, în prezent lămurită.

La stabilirea

drepturilor salariale instanța a avut în vedere intervalul de timp în care

reclamanta a exercitat, în baza Ordinului nr. 3116/2009, funcția de director

coordonator, limitat în timp de data pronunțării deciziei nr. 2133 din 27

aprilie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, moment de la care s-a

putut determina cu certitudine că fostul director nu a cerut reintegrarea în

funcția deținută anterior.

Împotriva sentinței

pronunțată de instanța de fond a declarat recurs M.A.D.R.

În motivarea

recursului, pârâtul a arătat, în esență, următoarele:

Ca urmare a

publicării în M. Of. al României a Deciziei nr. 414 a Curții Constituționale, reiterează

excepția lipsei de obiect a acțiunii formulată de reclamanta V.M.A. Potrivit

acestei decizii efectele actelor administrative emise în baza O.U.G. nr. 37/2009

și O.U.G. nr. 105/2009, declarate neconstituționale, încetează de drept, or,

reclamanta deține funcția publică de director coordonator adjunct al C.J.P.I.A.

Maramureș, fiind numită în funcție prin Ordinul nr. 1110/2009 în baza O.U.G.

nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației

publice.

Instanța de fond a

ignorat rolul activ reglementat de art. 129 alin. (5) C. proc. civ., în sensul

că aceasta avea obligația să aibă în vedere efectele deciziilor Curții

Constituționale, cât și faptul că acestea au statuat că „începând cu data de 28

februarie 2010 continuă  să-și producă efectele juridice Legea nr. 188/1999 cu

conținutul ei normativ de dinainte de modificările neconstituționale ce i-au

fost aduse prin O.U.G. nr. 37/2009 și O.U.G. nr. 105/2009”.

Prin urmare, funcția

de director coordonator a fost desființată retroactiv, revenindu-se la funcția

de director executiv în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 188/1999, cu

conținutul ei normativ anterior modificărilor neconstituționale ce i-au fost

aduse prin cele două ordonanțe de urgență amintite.

În această situație, M.A.D.R.

nu poate emite ordin de numire în funcția de director coordonator întrucât

această funcție este desființată și nici ordin de numire a reclamantei în

funcția de director executiv pentru că d-na V.M.A. nu a avut calitatea de

funcționar public, anterior declarării neconstituționalității ordonanțelor de urgență

mai sus amintite.

O atare situație, ca

cea în care se află reclamanta, nu poate fi validată din punct de vedere

juridic deoarece un particular nu poate dobândi avantaje în justiție prin

validarea unei nelegalități.

În concluzie, actul

administrativ individual emis în executarea și aplicarea unei dispoziții legale

declarate neconforme cu Constituția înfrânge principiul legalității și, drept

urmare, este nelegal, în acest sens, fiind incidente implicit dispozițiile art.

9 alin. (4) din Legea nr. 554/2004.

Recursul este fondat.

Instanța de fond și-a

motivat soluția cu aceea că date fiind circumstanțele particulare ale cauzei, nu

există nici un impediment în menținerea caracterului temporar pentru funcția

obținută de către reclamantă, situație în care a obligat pârâtul să emită

ordinul de numire în funcție a d-nei V.M.A., având în vedere că fostul director

executiv U.I.F. nu a solicitat reintegrarea în funcție, deși a fost anulat

actul administrativ prin care i-au încetat raporturile de serviciu.

Raționamentul

instanței de fond este eronat.

În pofida acestor

circumstanțe particulare, chiar dacă reclamanta a câștigat concursul pentru

ocuparea funcției de director coordonator al C.J.P.I.A. Maramureș, judecătorul

fondului a ignorat un aspect esențial, acela că actul administrativ prin care

fusese numită în funcția de conducere respectivă, Ordinul nr. 1110/2009, a fost

emis în baza O.U.G. nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a

activității administrației publice, act normativ care a fost declarat neconstituțional.

Neconstituționalitatea ordonanței de urgență amintite are drept consecință invalidarea

juridică a actelor administrative emise în baza acesteia. Așadar, funcția de

director coordonator, cum a fost ea reglementată prin O.U.G. nr. 37/2009, a fost

desființată, iar reclamanta nu poate valorifica rezultatele concursului la care

a participat, chiar dacă pârâtul a numit-o în funcție pe o perioadă determinată

în locul d-lui U.I.F. Este esențial a se reține că funcția de conducere în

discuție a fost creată prin prevederile O.U.G. nr. 37/2009, or acest act

normativ fiind declarat neconstituțional, rezultatul este că postul de director

coordonator nu mai există, iar reclamanta nu poate fi numită în funcția

amintită, în aceste condiții. Cum corect a arătat recurentul, reclamanta nu

poate fi numită nici pe funcția de director executiv, la care s-a revenit în

temeiul Legii nr. 188/1999, dat fiind că d-na V.M.A. nu poseda statutul de

funcționar public înainte de adoptarea

o

rdonanțelor

nr. 37/2009 și nr. 105/2009.

Așa fiind, Înalta

Curte va admite recursul declarat de pârâtul M.A.D.R., conform art. 312 alin.

(1) raportat la art. 304 pct. 9 C. proc. civ., și va modifica în tot sentința

atacată, în sensul că va respinge ca nefondată acțiunea promovată de reclamanta

V.M.A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de M.A.D.R. împotriva sentinței nr. 254 din 11 iunie 2010 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, contencios administrativ și fiscal.

Modifică în tot,

sentința atacată și în fond respinge acțiunea reclamantei V.M.A., ca

neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 8 martie 2011.