ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 07.10.2011

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6939/2011

HOTĂRÂRE
07.10.2011
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6939/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra cauzei civile

de față, constată următoarele:

Reclamantul B.I. a chemat în judecată pe

pârâții P.A., Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei Roșia

de Amaradia, județul Gorj, Comisia județeană Gorj de fond funciar pentru a se

constata nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. 1504659 din

23 noiembrie 2009.

Învestită cu

soluționarea cauzei, Judecătoria Novaci prin Sentința civilă nr. 474 din 24

martie 2010 a respins acțiunea civilă formulată de reclamant.

Împotriva sentinței a

declarat recurs reclamantul, care a fost respins, ca nefondat, prin Decizia nr.

1328 din 3 iunie 2010 a Tribunalului Gorj.

Această hotărâre a

fost atacată din nou cu recurs de către reclamantul B.I.

Curtea de Apel

Craiova, secția I civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin Decizia

nr. 1031 din 29 septembrie 2010 a respins, ca inadmisibil, recursul astfel

declarat.

Uzând iarăși de calea

de atac a recursului, reclamantul B.I. a criticat și această hotărâre, cu

motivarea că nu a fost citat la Curtea de Apel Craiova la data soluționării

recursului finalizat prin decizia anterior menționată.

La termenul de

judecată din data de 7 octombrie 2011, Înalta Curte a invocat, din oficiu,

excepția inadmisibilității recursului și a rămas în pronunțare pe această

excepție pe care o găsește incidentă cauzei pentru următoarele considerente:

O hotărâre judecătorească

nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu

alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara

legii.

Regula are valoare de

principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că

mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de

lege, dar și că exercitarea însăși a acestora să se realizeze în condițiile

legii.

Decizia pronunțată de

curtea de apel nu se încadrează în dispozițiile art. 299 C. proc. civ., care

reglementează expres ce hotărâri sunt supuse recursului și anume: hotărârile

date fără drept de apel, cele date în apel precum și, în condițiile prevăzute

de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională.

În speță, decizia

atacată este o hotărâre pronunțată în soluționarea unui recurs, care este

irevocabilă potrivit art. 377 alin. 2 pct. 4 C. proc. civ., astfel încât nu

este susceptibilă de reformare pe calea recursului, pentru neîndeplinirea

condiției prevăzută de art. 299 C. proc. civ.

Mai mult,

recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea

procesual civilă constituie o încălcare a legalității acesteia, precum și a

principiului constituțional al egalității în fața legii, iar, din acest motiv,

aceasta apare ca o soluție inadmisibilă.

Normele procedurale

privind sesizarea organelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele

competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător

principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituția României.

De altfel, această

concluzie decurge și din regula unicității dreptului de a folosi o cale de

atac, care se epuizează chiar prin exercițiul lui, deoarece o altă soluție ar

tinde la ipoteza acceptării unui "recurs la recurs", situație

procesuală nepermisă.

În acest context al

analizei, neregularitatea procedurală invocată de recurent nu poate fi

cercetată în raport de dispozițiile art. 137 alin. (1) C. pr. civ. care impun

soluționarea excepției inadmisibilității recursului cu prioritate.

Prin urmare,

hotărârea supusă recursului, fiind irevocabilă, nu este susceptibilă de

reformare pe calea recursului și, față de considerentele mai sus expuse, în

baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca

inadmisibil.

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de reclamantul B.I. împotriva Deciziei nr. 1031

din 29 septembrie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă și pentru

cauze cu minori și de familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 7 octombrie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 1999-08-27
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4219/2011
vorba de un fals incidental. S-a mai arătat că independent de existența unui litigiu civil, partea poate formula o plângere penală împotriva presupusului autor al falsului. Dacă însă nu mai poate fi pusă în mișcare sau nu mai poate fi exerc
ÎCCJ 2015-02-19
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 519/2015
judecat, în raport de sentința civilă nr. 9924 din 21 ianuarie 2011 a Judecătoriei Pitești, modificată prin decizia civilă nr. 1629 din 24 mai 2012 a Tribunalului Argeș. Împotriva acestei decizii a declarat recurs intervenientul R.C., solic
ÎCCJ 2012-11-29
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7324/2012
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 12 februarie 2010 la Judecătoria Tg. Jiu reclamanta G.I.G. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Primăria municipiului Tg. Jiu ca pri
ÎCCJ 2011-02-01
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 698/2011
nefondat în ceea ce privește soluția vizând respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale și inadmisibil sub aspectul atacării deciziei dată în contestația în anulare. Astfel, față de obiectul pricinii, instanța a apreciat corect
ÎCCJ 2012-10-11
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3949/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 135/2011 din 15 februarie 2011 Judecătoria Sebeș a admis excepția puterii lucrului judecat și a respins acțiunea civil
Sursă