ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7324/2012

Asupra cauzei de față, constată

următoarele:

Prin

cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 12 februarie 2010 la

Judecătoria Tg. Jiu reclamanta G.I.G. a solicitat în contradictoriu cu pârâta

Primăria municipiului Tg. Jiu ca prin hotărârea ce se va pronunța să de dispună

reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 10/2001 în favoarea

sa cu privire la bunurile imobile situate în T.J., jud. Gorj, ce au aparținut

autorilor săi.

Prin sentința civilă nr. 2048 din 19

martie 2010 Judecătoria Târgu Jiu a declinat competența de soluționare a cauzei

în favoarea Tribunalului Gorj, reținând incidența dispozițiilor art. 31 alin.

(2) Legea nr. 10/2001.

Prin sentința civilă nr. 393 din 12

noiembrie 2010 Tribunalul Gorj, secția civilă, a respins acțiunea.

Apelul declarat de reclamantă

împotriva acestei sentințe a fost respins prin decizia nr. 263 din 2 iunie 2011

de Curtea de Apel Craiova, secția

I

civilă

și pentru cauze cu minori și de familie.

Împotriva acestei decizii reclamanta a

declarat recurs.

La termenul de judecată din 29

noiembrie 2012 Înalta Curte a invocat excepția nulității recursului și, față de

excepția invocată din oficiu, Înalta Curte a apreciat că este întemeiată și a

admis-o ca atare, pentru următoarele considerente:

Conform art. 306 alin. (1) și (3) C.

proc. civ., neîncadrarea motivelor de recurs în vreunul dintre cazurile prevăzute

de art. 304 C. proc. civ., conduce la nulitatea recursului.

În cauză, chiar dacă recurentul a

invocat art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se constată că susținerile formulate, nu

vizează nelegalitatea hotărârii ci aspecte de fond, legate de netemeinicia

hotărârii și greșita interpretare a probelor. Aceasta face ca susținerile să nu

se încadreze în ipoteza reglementată de art. 304 pct. 9 C. proc. civ..

Înalta Curte constată că nu este

posibilă încadrarea criticilor în vreunul din cazurile de modificare sau casare

prevăzute de art. 304 C. proc. civ., care atrag modificarea ori casarea

deciziei date în apel.

Potrivit art. 306 alin. (1) C. proc.

civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția

cazurilor prevăzute de alin. (2) al aceluiași text, respectiv, când există

motive de ordine publică ce pot fi invocate din oficiu de instanța de recurs,

ceea ce în speță nu este cazul.

Alin. (3) al aceluiași articol

dispune:"Indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea

recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unui din

motivele prevăzute de art. 304".

Or, în urma analizei cererii de recurs

nu s-au găsit critici încadrabile în motivele prevăzute de art. 304 C. proc.

civ. și în aceste condiții, operează sancțiunea nulității recursului

reglementată de art. 306 alin. (1) C. proc. civ. în consecință, Înalta Curte va

constata nul recursul, admițând excepția cu acest obiect, invocată din oficiu.

Având în vedere că prin încheierea din

data de 20 septembrie 2012 a fost admisă cererea recurentei de ajutor public

judiciar sub forma asistenței judiciare gratuite și văzând că urmare

solicitării făcute de instanță din oficiu la Baroul București s-a prezentat

avocat B.A., care a acordat asistență juridică gratuită recurentei-reclamante G.I.G.

potrivit delegației din 20 noiembrie 2012, s-a fixat onorariu de avocat din

oficiu la valoarea de 500 RON, potrivit art. 19 alin. (1) O.U.G. nr. 51/2008.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de

reclamanta G.I.G. împotriva deciziei civile nr. 263 din 2 iunie 2011 a Curții

de Apel Craiova, secția

I

civilă și pentru cauze cu

minori și de familie.

În

baza art. 19 alin. (1) O.U.G. nr. 51/2008 cheltuielile avansate de stat în sumă

de 500 RON reprezentând onorariu apărător din oficiu avocat B.A. pentru

recurenta reclamantă G.I.G., rămân în sarcina statului.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 29 noiembrie 2012.