ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2072/2010

Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 3569 din 24 septembrie 2009, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins recursul declarat de reclamantul P.G., reținând că acesta nu a făcut dovada că drepturile solicitate, respectiv suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare, constituie o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva pârâtei. Așa fiind, reține instanța, suplimentul de post și suplimentul de treaptă de salarizare nefiind stabilite de ordonatorul de credite printr-un act administrativ, instanța nu poate obliga angajatorul la plata acestora.

Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire reclamantul P.G., reținând, în esență, că decizia a cărei revizuire a solicitat-o, prin care s-a menținut soluția instanței de fond de respingere a cererii de chemare în judecată, având ca obiect acordarea suplimentului postului și a suplimentului corespunzător treptei de salarizare, este în contradicție cu decizia nr. 3054 din 23 iunie 2009 pronunțate în dosarul nr. 1375/101/2009 prin care aceleași drepturi de natură salarială au fost acordate altor funcționari publici. La termenul de judecată din 23 noiembrie 2009, analizând excepția necompetenței materiale a instanței, invocată din oficiu și găsind-o întemeiată s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pronunțând o astfel de soluție, Curtea de apel a reținut că întrucât prin cererea de revizuire s-a invocat contrarietatea a două hotărâri pronunțate de Curtea de Apel Craiova, competentă să soluționeze cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 332 alin. (1) și pct. 7 C. proc. civ., este Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța mai mare în grad față de instanța care a pronunțat hotărârile potrivnice. Analizând cererea de revizuire, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, constată că aceasta este nefondată pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează: Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate cere „dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași părți, având aceeași calitate.

Prin decizia nr. 3569 din data de 24 septembrie 2009, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins recursul declarat de reclamantul P.G. menținând soluția Tribunalului Mehedinți, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamant, pe considerentul că cele două sporuri, nefiind stabilite în legea specială de salarizare, instanța nu poate obliga angajatorul la plata lor. Referitor la cea de a doua decizie, respectiv decizia nr. 3054 din 23 iunie 2009 care se susține că ar fi contrară deciziei nr. 3569 din 23 septembrie 2009, urmează să se constate că aceasta nu a fost pronunțată în una și aceeași cauză, ci în dosarul nr. 1375/101/2009 care privește aceleași drepturi de natură salarială acordate însă altor funcționari publici.

Pentru a se constata îndeplinite criteriile impuse de dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., este obligatoriu ca procesele să se poarte între aceleași părți și să fie vorba de aceeași cauză. Criteriile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., trebuie îndeplinite cumulativ, astfel încât neîndeplinirea uneia dintre acestea conduce la respingerea cererii de revizuire pe acest motiv. Fiind vorba de procese diferite, cum însuși recurentul precizează („drepturile acordate altor funcționari publici), se constată că în calitate de reclamanți nu au figurat aceleași persoane. Prin urmare, nu are nicio relevanță împrejurarea că în spețe similare s-au pronunțat hotărâri contradictorii și cu atât mai mult, calea revizuirii întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 8 C. proc.

civ., nu poate fi folosită, astfel că în temeiul art. 326 și următoarele C. proc. civ., cererea de revizuire va fi respinsă ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de revizuire formulată de P.G. împotriva deciziei nr. 4910 din 23 noiembrie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 aprilie 2010.