ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1998/2010

Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor dosarului rezultă următoarele: Prin sentința nr. 1677 din 23 aprilie 2009, Tribunalul Mehedinți a admis acțiunea formulată de reclamantul O.G. , în contradictoriu cu pârâții Primarul municipiului Orșova și Primăria municipiului Orșova, și a obligat pârâții să plătească reclamantului suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, de la 01 mai 2007 până la 30 noiembrie 2008, în cuantum actualizat cu indicele de inflație la data plății efective.

În considerentele sentinței s-a reținut, în esență, faptul că potrivit art. 29 din Legea nr. 188/1999, devenit ulterior art. 31, astfel cum a fost acesta completat și modificat, pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul gradului; că aplicarea acestor prevederi normative exprese a fost suspendată succesiv, prin acte normative ulterioare, această suspendare fiind însă, contrară dispozițiilor art. 18, art. 38 și art. 39 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 53/2003 și art. 41 și art. 53 din Constituție.

Împotriva acestei sentințe, pârâții au declarat recurs, ce a fost admis de către Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 3756 din 1 octombrie 2009. Curtea de apel a reținut, în esență, faptul că prevederile art. 31 din Legea nr. 188/1999, stabilesc cadrul general al salarizării funcționarilor publici, urmând ca determinarea concretă a drepturilor salariale să fie stabilită ulterior.

Față de această situație, curtea de apel a apreciat că reclamantul se află în imposibilitatea de a realiza prin intermediul instanței o creanță al cărei cuantum nu este stabilit de lege, pentru a putea fi determinat sau determinabil, iar recunoașterea vocației generale la acordarea drepturilor solicitate ar lipsi hotărârea judecătorească de scopul ei final – punerea în executare, și pe de altă parte, o eventuală cuantificare de către instanță în raport cu diverse criterii, ar constitui o nesocotire a art. 147 alin. (4) din Constituție în sensul nesocotirii efectelor Deciziei nr. 820/2008 a Curții Constituționale. La data de 2 noiembrie 2009, intimatul-reclamant O.G. a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 3756 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, invocând ca temei dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc.

civ. În motivarea acestei cereri, revizuentul a arătat că decizia nr. 3756/2009 a Curții de Apel Craiova este în contradicție cu decizia nr. 3054 din data de 23 iunie 2009 pronunțată de aceeași instanță, în dosarul nr. 1375/101/2009, prin care aceleași drepturi de natură salarială au fost acordate altor funcționari publici. Curtea de Apel Craiova, în considerarea dispozițiilor art. 323 alin. (2) C. proc. civ., a invocat din oficiu excepția de necompetență materială și prin decizia nr. 5130 din 3 decembrie 2009, admițând excepția, a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Astfel investită, Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând cauza din prisma motivelor invocate de revizuent și a dispozițiilor legale incidente în cauză, va respinge cererea de revizuire ca nefondată, pentru următoarele considerente: În cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc.

civ. în sensul existenței a unor decizii potrivnice, pronunțate în aceeași cauză, între aceleași persoane având aceeași calitate. Cele două decizii pronunțate de Curtea de Apel Craiova, decizia nr. 3054 din 23 iunie 2009 și decizia nr. 3756 din 1 octombrie 2009 – ultima care formează obiectul cererii de revizuire au fost pronunțate în cauze diferite și s-au pronunțat soluții contrare, dar care nu reprezintă soluții potrivnice imposibil de executat prin încălcarea autorității de lucru judecat. Aceasta în condițiile în care revizuentul nu a avut calitatea de parte în ambele dosare, respectiv nu a fost parte în cauza soluționată prin decizia nr. 3054 din 23 iunie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. 1375/101/2009.

Decizia a cărei revizuire se solicită, prin care i-a fost respinsă irevocabil acțiunea recurentului având ca obiect plata drepturilor salariale reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare a fost pronunțată cu respectarea Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secțiile Unite, nr. XX din 21 septembrie 2009 pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii, obligatorie pentru instanțe conform art. 329 alin. (3) C. proc. civ. Față de cele expuse mai sus Curtea în baza art. 326 C. proc. civ. va respinge ca nefondată cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de revizuire formulată de O.G. împotriva deciziei nr. 3756 din data de 1 octombrie 2009, a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondată. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 20 aprilie 2010.