ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6667/2005

Din examinarea lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 27 august 2003, la Judecătoria Bălcești, dosar nr. 1490/2003, reclamanta C.P. în contradictoriu cu pârâții C.A.I. și A.E., a solicitat constatarea calității de proprietară a imobilelor (case de locuit și teren în suprafață de 800 mp) și declararea nulității parțiale a contractului de vânzare-cumpărare nr. 3454 din 20 decembrie 2001 încheiat de Biroul notarului public N.P.B. Judecătoria Bălcești, prin sentința civilă nr. 51 din 22 ianuarie 2004, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu, județul Gorj, în baza art. 5 C. proc. civ. reținând că dispozițiile art. 13 C. proc.

civ. au în vedere doar cererile reale imobiliare, în acțiunile personale privitoare la imobile, competența aparține instanței domiciliului pârâtului. Nici art. 10 C. proc. civ. nu-și găsește aplicarea în speță întrucât prin convenția părților nu a fost prevăzută o clauză care să stipuleze locul unde obligația urmează a fi executată. Judecătoria Târgu Jiu, județul Gorj, prin sentința civilă nr. 2309 din 8 aprilie 2004, a apreciat că cererea de chemare în judecată are caracterul unei acțiuni reale imobiliare și în temeiul art. 13 alin. (1) raportat la art. 158 C. proc. civ., și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Bălcești. Totodată a constatat incidente prevederile art. 22 alin. (3) C. proc.

civ. și a trimis dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a soluționa conflictul negativ de competență. La 9 martie 2004, reclamanta C.P. a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 51 din 22 ianuarie 2004 a Judecătoriei Bălcești. Tribunalul Vâlcea, secția civilă, prin decizia nr. 613 din 22 octombrie 2004, a respins recursul ca tardiv. Împotriva sentinței civile nr. 2309 din 8 aprilie 2004 au declarat recurs pârâții C.A.I. și A.E. la 13 aprilie 2004. Judecătoria Târgu Jiu cu adresa nr. 1490 din 3 ianuarie 2005 a trimis Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, spre soluționare conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Bălcești (sentința civilă nr. 51 din 22 ianuarie 2004) și Judecătoria Târgu Jiu (sentința civilă nr. 2309 din 8 aprilie 2004). Cauza a fost înregistrată la nr. 88/2005.

Prin încheierea din 7 februarie 2005, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, a scos cauza de pe rol și a trimis-o Tribunalului Gorj, pentru a soluționa recursul declarat de pârâții C.A.I. și A.E. împotriva sentinței civile nr. 2309 din 8 aprilie 2004 a Judecătoriei Târgu Jiu în contradictoriu cu reclamanta C.P. Tribunalul Gorj, secția civilă, prin decizia nr. 420 din 30 martie 2005, a respins ca nefondat recursul declarat de pârâți împotriva acestei sentințe și a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență, întrucât cele două instanțe ce s-au declarat necompetente nu se găsesc în circumscripția aceleiași curți de apel.

Cauza a fost înregistrată la nr. 5336/2005. Asupra conflictului negativ de competență se rețin următoarele: Verificându-se conținutul cererii de chemare în judecată, rezultă că, obiectul principal al acesteia îl constituie stabilirea dreptului de proprietate al reclamantei C.P., asupra unor imobile construite pe terenul proprietatea unui terț. Al doilea capăt de cerere al acțiunii este accesoriu și constă în nulitatea absolută parțială a unui contract de vânzare-cumpărare. Acțiunea civilă în stabilirea calității de proprietar are caracterul unei acțiuni reale imobiliare, întrucât natura acțiunii este dată de dreptul material dedus judecății, indiferent de mijlocul procesual ales de parte. Dispozițiile art. 13 alin. (1) C. proc.

civ. stabilesc o competență teritorială absolută, respectiv „cererile privitoare la bunurile imobile se fac numai la instanța în circumscripția căreia se află imobilele”, astfel, în cauză nu pot fi aplicate dispozițiile art. 5 C. proc. civ. (domiciliul pârâtului conform dreptului comun) și nici ale art. 10 C. proc. civ. (competența alternativă în cazul acțiunilor personale). În consecință în baza art. 22 alin. (3) C. proc. civ. se va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe C.P., C.A.I. și A.E. în favoarea Judecătoriei Bălcești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe C.P., C.A.I. și A.E. în favoarea Judecătoriei Bălcești. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 septembrie 2005.