ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2144/2006

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 2

iulie 2004 pe rolul Tribunalului Iași, reclamanta C.O. a contestat decizia nr. 779

din 3 iunie 2004 emisă de Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași,

prin care i-a fost respinsă notificarea formulată conform Legii nr. 10/2001

privind acordarea măsurilor reparatorii pentru imobilul din Iași, ce a

aparținut părților.

În urma administrării probei cu

înscrisuri, Tribunalul Iași a pronunțat sentința civilă nr. 83 din 26 ianuarie

2005 prin care a admis contestația, a anulat decizia atacată și a obligat pe

intimată să-i facă o ofertă de despăgubire în echivalent, în funcție de

opțiunea reclamantei, constând în titluri cu valoare nominală folosite în

procesul de privatizare sau în acțiuni la societățile comerciale tranzacționate

pe piața de capital.

S-a reținut în motivarea sentinței

că prin înscrisurile depuse, reclamanta a făcut dovada titlului de proprietate

al autorilor săi asupra imobilului, faptul preluării abuzive în proprietatea

statului, în vederea construirii Facultății de Chimie, precum și calitatea de

moștenitor al mamei sale, alături de ceilalți doi frați.

Apelul declarat de pârâtă împotriva

sentinței a fost respins de Curtea de Apel Iași prin decizia civilă nr. 421 din

7 septembrie 2005.

A reținut instanța de apel, în

esență, că există identitate între imobilul fost cu nr. 2 și cel de la nr. 28

în strada T., rezultată din renumerotarea, în anul 1970, a imobilelor, imobil

pe care s-au construit clădiri aparținând Facultății de Chimie și ca atare,

reclamanta este îndreptățită la măsuri reparatorii atât pentru construcția

demolată, cât și pentru teren, valoarea fiind prevăzută în expertiza

extrajudiciară depusă.

Împotriva acestei decizii, în termen

legal pârâta a declarat recurs, prin care a criticat-o pentru nelegalitate și

netemeinicie, susținând, în esență, că reclamanta nu și-a dovedit calitatea

procesual activă și nici nu s-a dovedit că imobilul ar fi fost preluat abuziv

de stat.

Prin întâmpinare,

intimata-reclamantă a solicitat respingerea recursului și obligarea recurentei

la plata cheltuielilor de judecată.

Recursul nu este fondat și urmează a

fi respins, conform art. 312 C. proc. civ., pentru următoarele considerente.

Se impune mai întâi observația că

prin recursul formulat, pârâta nu a indicat nici unul dintre motivele de

nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ. care ar putea atrage

modificarea sau casarea unei hotărâri.

Din dezvoltarea motivelor de recurs

se observă că este criticat modul în care ambele instanțe au interpretat

probele administrate în cauză, chestiune care, în urma abrogării pct. 11 și a

pct. 10 din art. 304 C. proc. civ., nu intră în competența de reanalizare a

instanței de recurs.

Ambele instanțe și-ai motivat

exhaustiv, în fapt și în drept, hotărârile, din care rezultă că: părinții

reclamantei au fost proprietarii unui teren de 617 mp, pe care au construit, cu

autorizație, o casă.

În vederea extinderii facultății de

Chimie, au fost expropriate mai multe imobile, inclusiv al părinților

reclamantei. Nu s-a făcut dovada că s-ar fi primit despăgubiri echitabile,

astfel încât în mod corect instanțele au apreciat că imobilul intră sub

incidența Legii nr. 10/2001 ca fiind preluat abuziv.

Reclamanta, alături de fratele E. și

sora L., sunt moștenitorii ultimului părinte supraviețuitor, în cote de câte ⅓

(f.41 fond).

Ca atare, reclamanta are calitate de

persoană îndreptățită, în sensul art. 4 din Legea nr. 10/2001.

Pentru aceste considerente, văzând

că nu există nici un motiv de nelegalitate a deciziei atacate, recursul se va

respinge ca nefondat.

Potrivit art. 274 C. proc. civ.,

recurenta va fi obligată și la plata cheltuielilor de judecată în recurs,

dovedită de intimata prin chitanța privind onorariul de avocat (fila 16

recurs).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul

declarat de pârâta Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi Iași împotriva

deciziei nr. 421 din 7 septembrie 2005 a Curții de Apel Iași, secția civilă.

Obligă recurenta-pârâtă la plata

sumei de 300 RON cheltuieli de judecată către intimata reclamantă C.O.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 februarie 2006.