ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2144/2006
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2144/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 2 iulie 2004 pe rolul Tribunalului Iași, reclamanta C.O. a contestat decizia nr. 779 din 3 iunie 2004 emisă de Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, prin care i-a fost respinsă notificarea formulată conform Legii nr. 10/2001 privind acordarea măsurilor reparatorii pentru imobilul din Iași, ce a aparținut părților. În urma administrării probei cu înscrisuri, Tribunalul Iași a pronunțat sentința civilă nr. 83 din 26 ianuarie 2005 prin care a admis contestația, a anulat decizia atacată și a obligat pe intimată să-i facă o ofertă de despăgubire în echivalent, în funcție de opțiunea reclamantei, constând în titluri cu valoare nominală folosite în procesul de privatizare sau în acțiuni la societățile comerciale tranzacționate pe piața de capital.
S-a reținut în motivarea sentinței că prin înscrisurile depuse, reclamanta a făcut dovada titlului de proprietate al autorilor săi asupra imobilului, faptul preluării abuzive în proprietatea statului, în vederea construirii Facultății de Chimie, precum și calitatea de moștenitor al mamei sale, alături de ceilalți doi frați. Apelul declarat de pârâtă împotriva sentinței a fost respins de Curtea de Apel Iași prin decizia civilă nr. 421 din 7 septembrie 2005. A reținut instanța de apel, în esență, că există identitate între imobilul fost cu nr. 2 și cel de la nr. 28 în strada T., rezultată din renumerotarea, în anul 1970, a imobilelor, imobil pe care s-au construit clădiri aparținând Facultății de Chimie și ca atare, reclamanta este îndreptățită la măsuri reparatorii atât pentru construcția demolată, cât și pentru teren, valoarea fiind prevăzută în expertiza extrajudiciară depusă.
Împotriva acestei decizii, în termen legal pârâta a declarat recurs, prin care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în esență, că reclamanta nu și-a dovedit calitatea procesual activă și nici nu s-a dovedit că imobilul ar fi fost preluat abuziv de stat. Prin întâmpinare, intimata-reclamantă a solicitat respingerea recursului și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată. Recursul nu este fondat și urmează a fi respins, conform art. 312 C. proc. civ., pentru următoarele considerente. Se impune mai întâi observația că prin recursul formulat, pârâta nu a indicat nici unul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ. care ar putea atrage modificarea sau casarea unei hotărâri.
Din dezvoltarea motivelor de recurs se observă că este criticat modul în care ambele instanțe au interpretat probele administrate în cauză, chestiune care, în urma abrogării pct. 11 și a pct. 10 din art. 304 C. proc. civ., nu intră în competența de reanalizare a instanței de recurs. Ambele instanțe și-ai motivat exhaustiv, în fapt și în drept, hotărârile, din care rezultă că: părinții reclamantei au fost proprietarii unui teren de 617 mp, pe care au construit, cu autorizație, o casă. În vederea extinderii facultății de Chimie, au fost expropriate mai multe imobile, inclusiv al părinților reclamantei. Nu s-a făcut dovada că s-ar fi primit despăgubiri echitabile, astfel încât în mod corect instanțele au apreciat că imobilul intră sub incidența Legii nr. 10/2001 ca fiind preluat abuziv.
Reclamanta, alături de fratele E. și sora L., sunt moștenitorii ultimului părinte supraviețuitor, în cote de câte ⅓ (f.41 fond). Ca atare, reclamanta are calitate de persoană îndreptățită, în sensul art. 4 din Legea nr. 10/2001. Pentru aceste considerente, văzând că nu există nici un motiv de nelegalitate a deciziei atacate, recursul se va respinge ca nefondat. Potrivit art. 274 C. proc. civ., recurenta va fi obligată și la plata cheltuielilor de judecată în recurs, dovedită de intimata prin chitanța privind onorariul de avocat (fila 16 recurs).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi Iași împotriva deciziei nr. 421 din 7 septembrie 2005 a Curții de Apel Iași, secția civilă. Obligă recurenta-pârâtă la plata sumei de 300 RON cheltuieli de judecată către intimata reclamantă C.O. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 februarie 2006.
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.