ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7977/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1074 din 17 decembrie 2004, Tribunalul Iași a admis acțiunea formulată de reclamanții C.I., C.M. și C.V., în contradictoriu cu Universitatea Tehnică G.A. Iași, a dispus anularea deciziei nr. 783 din 3 iunie 2004 emisă de pârâtă și acordarea către reclamanți a măsurilor reparatorii prin echivalent, prevăzute de art. 11 din Legea nr. 10/2001, pentru imobilul situat în Iași, str. M., compus din curți, clădiri și suprafața de 1,18 ha teren (1,10 ha în str. A.V., 0,03 ha teren aferent clădirilor și 0,05 ha teren arabil).

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin notificarea înregistrată sub nr. 1370/2001 reclamanții au cerut despăgubiri bănești pentru imobilele curți, clădiri și teren în suprafața de 0,08 ha., situate în str. M., precum și pentru terenul în suprafață de 1,10 ha, situat în Iași, str. A.V., iar prin decizia nr. 783 din 3 iunie 2004 pârâta Universitatea Tehnică G.A. Iași a respins notificarea, motivat de faptul că aceștia nu au făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilelor. Reține instanța de fond că, potrivit art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 10/2001, sunt îndreptățite la măsuri reparatorii persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv, iar potrivit art. 22 din lege actele doveditoare ale dreptului de proprietate și cele care atestă calitatea de moștenitor se anexează la notificare sau se depun în termen de 24 de luni de la data intrării în vigoare a legii.

În speță, cu înscrisurile depuse de reclamanți s-a făcut dovada că autorii acestora, C.G. și E., au cumpărat în anul 1916, de la numita F.V., imobilul aflat în str. B., în prezent str. M., compus din casă și teren și că sunt moștenitorii foștilor proprietari. Dovada preluării imobilului situat în str. M., în suprafață de 804,61 mp, de la autorul reclamanților, o constituie anexele la Decretul de expropriere nr. 233/1966, unde figurează înscris la poziția 42, iar actele invocate de reclamanți au fost anexate la notificare, fapt consemnat în procesul verbal încheiat la data de 19 aprilie 2004. Curtea de Apel Iași, prin decizia civilă nr. 297 din 18 mai 2005, a admis apelul declarat de Universitatea Tehnică G.A.

din Iași împotriva acestei hotărâri, a obligat pârâta să acorde reclamanților măsurile reparatorii prevăzute de art. 11 din Legea nr. 10/2001 pentru imobilul situat în Iași str. M., compus din 700 mp teren și s-au păstrat celelalte dispoziții ale hotărârii. Instanța de apel a reținut că reclamanții–intimați sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii pentru terenul în suprafață de 700 mp, situat în municipiul Iași, str. M. Decretul de expropriere și anexa la acest decret fac dovada preluării abuzive a imobilului și a faptului că autorii reclamanților erau proprietarii bunului, iar în notificare imobilul este indicat fără a fi limitat la suprafața de 500 mp. Se mai reține că pârâta, în calitate de deținătoare a bunului, are obligația să acorde reclamanților măsuri reparatorii, însă tribunalul a acordat și ceea ce nu s-a cerut.

Pârâta are obligația să acorde despăgubiri numai pentru imobilul deținut de aceasta, nu și pentru terenul arabil și construcțiile din str. A.V., imobile care nu sunt deținute de apelantă. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Universitatea Tehnică G.A. Iași care, fără să invoce vreun motiv de recurs, în esență, susține că hotărârea este lipsită de temei legal, deoarece, deși reclamanților le-a fost recunoscut dreptul la despăgubiri numai pentru imobilul situat în str. M., nu s-a avut în vedere faptul că la această adresă au deținut suprafața de 500 mp teren arabil, menționată și în notificare și nu 700 mp.

Susține recurenta, că instanța de apel nu a avut în vedere nici faptul că reclamanții, prin notificare, au cerut numai terenul înscris în certificatul nr. 2627/1991, act în care autorii notificatorilor figurau cu teren în suprafață de 500 mp, situat în str. M. Instanța a omis să se pronunțe asupra procesului verbal nr. 4892/2004, semnat de notificatori, prin care au cerut măsuri reparatorii pentru suprafața de 500 mp teren și, referindu-se în general la normele metodologice, nu s-a pronunțat asupra celorlalte cereri care priveau faptul că reclamanții nu au făcut în termenul prevăzut de O.U.G. nr. 10/2003 dovada certă a dreptului de proprietate.

Recursul va fi respins, pentru următoarele considerente: Hotărârea atacată cuprinde motivele pe care s-a întemeiat soluția pronunțată, instanța de apel a analizat toate mijloacele de apărare invocate de pârâta apelantă și probele administrate și nu s-a stabilit dreptul reclamanților la despăgubiri pentru o suprafață de teren mai mare decât cea indicată în notificare, așa cum susține recurenta.

Prin notificarea a cărei xerocopie se află la dosarul instanței de fond, reclamanții au cerut să li se acorde măsuri reparatorii pentru imobilele curți clădiri și pentru suprafața de 1,18 ha teren, din care, terenul în suprafață de 1,10 ha este situat în str. A.V., iar terenul aferent clădirilor, în suprafață de 0,03 ha și terenul arabil, în suprafață de 0,05 ha., sunt situate în str. M. În certificatul nr. 2627 din 17 aprilie 1991, invocat în notificare, aflat la dosarul instanței de fond, există precizarea că autorul reclamanților a avut în proprietate suprafața de 1,18 ha teren, din care în str. A.V. numai suprafața de 1,10 ha teren arabil.

Restul terenului, în suprafață de 0,03 ha curți și clădiri și 0,05 ha arabil (în total 0,08 ha) este situat în strada M., iar în procesul verbal nr. 4892 încheiat la data de 19 aprilie 2004, este consemnată precizarea reclamanților că cer despăgubiri pentru imobilul din str. M., fără ca aceștia să indice suprafața de numai 500 mp teren. De altfel, în anexa la Decretul de expropriere nr. 233/1966, este înscrisă suprafața de 804,61 mp din str. M., preluată de la autorii reclamanților, din care 700 mp teren și 104,61 mp „construită”, iar faptul că în str. M. autorii reclamanților au deținut suprafețele de 700 mp teren neconstruit și 104,61 mp teren construit este menționat și în raportul de expertiză întocmit de expert tehnic N.C.

Expertul a identificat întreaga suprafață de 804,61 mp teren din str. M., expropriată pentru extinderea complexului studențesc, și nu doar suprafața de 500 mp Prin urmare, instanța de apel, care a recunoscut dreptul reclamanților la măsuri reparatorii pentru suprafața de 700 mp teren, deținută de recurenta-pârâtă, nu a acordat acestora mai mult decât au cerut. Dreptul reclamanților a fost stabilit în raport cu înscrisurile depuse la dosar, în întâmpinarea aflată la dosarul instanței de fond recurenta-pârâtă recunoaște că reclamanții au anexat la notificare actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 440/1916, iar în procesul verbal nr. 4829 din 19 aprilie 2004, încheiat anterior datei când s-a emis dispoziția contestată, invocat de recurentă, sunt înscrise toate actele depuse de notificatori, inclusiv decretul de expropriere nr. 233/1966.

Pentru considerentele expuse, recursul declarat de pârâtă va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de pârâta Universitatea Tehnică G.A. Iași împotriva deciziei civile nr. 297 din 18 mai 2005 a Curții de Apel Iași. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 octombrie 2005.