ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6081/2005

Asupra recursului civil de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

La 9 iunie 2003, reclamantul P.G.I.

l-a chemat în judecată pe pârâtul M.G., solicitând ca acesta să fie obligat

să-i lase în deplină proprietate și posesie suprafața de 1525 mp, situată în

tarlaua 24, parcela 11/1.

În motivarea acțiunii, întemeiată pe

art. 480 C. civ. reclamantul a susținut că:

- suprafața revendicată îi aparține,

făcând parte din terenul individualizat prin titlul de proprietate nr.

1657-2023 din 20 august 2002;

- pârâtul ocupă abuziv această

suprafață, pe care cultivă viță de vie.

Judecătoria Craiova, prin sentința

civilă nr. 1612 din 23 februarie 2004, a admis acțiunea și l-a obligat pe pârât

să-i lase reclamantului în deplină proprietate și posesie suprafața de 1451 mp,

delimitate conform schiței anexă la raportul de expertiză și să-i plătească

5.478.000 lei cheltuieli de judecată.

S-a reținut că:

- reclamantul a fost pus în posesia

unui teren de 5000 mp conform titlului de proprietate nr. 1657-2023 din 20

august 2002;

- din acest teren, pârâtul ocupa

abuziv suprafața de 1451 mp, delimitată prin schița anexă la raportul de

expertiză.

Curtea de Apel Craiova, secția

civilă, prin decizia nr. 4341 din 6 octombrie 2004, a respins ca nefondat

apelul declarat de pârât, cu motivarea că:

- expertiza întocmită în cauză a

avut menirea de a identifica terenul conform actelor de proprietate și de a

stabili dacă suprafața revendicată este ocupată de apelant;

- expertul a convocat ambele părți,

precum și reprezentanți ai primăriei locale și a avut în vedere acte oficiale

(planul de parcelare și punere în posesie, schița terenurilor atribuite celor

în cauză);

- suprafața revendicată, ocupată de

apelant, a fost stabilită de expert în prezența ambelor părți, fără ca acestea

să-o conteste;

- la interogator, apelantul a

recunoscut că ocupă suprafața revendicată de reclamant.

Pârâtul a declarat recurs, prin care

a susținut, la modul general, că nu s-ar fi făcut dovada că el ocupă terenul în

litigiu.

Critica este nefondată deoarece

dezvoltarea ei nu permite încadrarea în ipoteza prevăzută de art. 504 pct. 9 C.

proc. civ. invocată de recurent, ci presupune reanalizarea materialului

probator.

Așa fiind, conform art. 312 alin.

(1) C. proc. civ., recursul declarat în cauză va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de

pârâtul M.G. împotriva deciziei nr. 3259 din 6 octombrie 2004 a Curții de Apel

Craiova, secția civilă, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 7 iulie 2005.