ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4341/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 718 din 26 mai 2004, Tribunalul București, secția I penală, a respins, ca nefondată, cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul C.N. și l-a obligat să plătească 900.000 lei cheltuieli judiciare către stat. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. 794/2003, pe rolul Tribunalului Ialomița condamnatul C.N. a solicitat întreruperea executării pedepsei aplicată prin sentința penală nr. 942/2002, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală. În motivarea cererii, condamnatul a arătat că are o situație familială foarte grea (mama sa este foarte bolnavă, tatăl decedat, iar sora șomeră), astfel că prezența sa la domiciliu este necesară pentru acordarea unui sprijin material.

Prin sentința penală nr. 284 din 18 octombrie 2003, Tribunalul Ialomița și-a declinat competența de soluționare a cererii de întrerupere a executării pedepsei formulată de petentul condamnat în favoarea Tribunalului București, reținând că în conformitate cu dispozițiile art. 456 C. proc. pen., instanța competentă să dispună asupra întreruperii executării pedepsei este Tribunalul București, ca instanță de executare în a cărei rază teritorială se află locul de deținere. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția I penală sub nr. 5620 la data de 11 noiembrie 2003. Pentru soluționarea cererii, tribunalul a încuviințat efectuarea unei anchete sociale la domiciliul condamnatului, fiind depusă la dosar adresa nr. 95 din 5 aprilie 2004 emisă de Autoritatea Tutelară de pe lângă Consiliul Local al sectorului 3 București.

Totodată, la solicitarea instanței a fost întocmit un referat de către Biroul Executări Penale din cadrul Tribunalului București, secția a II-a penală. Cum în cauză nu s-a dovedit existența unor împrejurări speciale din cauza cărora executarea pedepsei ar avea consecințe grave pentru familia condamnatului, prima instanță a respins, ca nefondată, cererea condamnatului. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel condamnatul C.N., solicitând admiterea cererii sale în raport de faptul că în cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de lege. Prin decizia penală nr. 452/ A din 16 iunie 2004, Curtea de Apel București, secția I penală, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat, obligându-l pe acesta la plata cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs condamnatul C.N., solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor și pe fond, întreruperea executării pedepsei pentru rezolvarea unor probleme familiale. Recursul declarat nu este fondat. Potrivit art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă când din cauza unor împrejurări speciale, executarea imediată a pedepsei ar putea avea consecințe grave pentru condamnat și familie sau unitatea la care lucrează. Raportând cauzei aceste texte de lege, se reține că din ancheta socială efectuată în cauză de Autoritatea Tutelară de pe lângă Consiliul local sector 3 București rezultă că mama condamnatului a decedat din luna iunie 2003, iar la domiciliul indicat de acesta locuiește doar tatăl său vitreg.

Cum în cauză nu a fost dovedită existența unor împrejurări speciale în care s-ar găsi condamnatul sau familia acestuia, sau consecințele grave pe care executarea imediată a pedepsei le-ar avea pentru acesta, urmează ca recursul declarat să fie respins ca nefondat. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează ca recursul declarat să fie respins ca nefondat. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează ca recurentul să fie obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul C.N. împotriva deciziei penale nr. 452/ A din 16 iunie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. Obligă pe recurentul condamnat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 3 septembrie 2004.