Decizia nr. 2104/2004 — ÎCCJ, Secția penală — recurs împotriva sentinței nr. 960/2003 a Tribunalului București

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 960 din 30 octombrie 2003, Tribunalul București, secția a II–a penală, a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de condamnatul A.C., prin care solicita întreruperea executării pedepsei. A fost obligat condamnatul la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 500.000 lei. Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că petiționarul nu se afla în acea situație dificilă, de pe urma căreia el sau familia sa să suporte consecințe grave, cererea de întrerupere a executării pedepsei, fiind întemeiată pe motive familiale. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, în termen, condamnatul, reiterând cererea de întrerupere a executării pedepsei închisorii, întrucât mama sa este grav bolnavă și necesită o intervenție chirurgicală, iar el ar putea să o sprijine financiar.

Prin decizia penală nr. 781 din 19 decembrie 2003, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a respins, ca nefondat apelul declarat de condamnat, apreciind ca fiind legală și temeinică soluția pronunțată de prima instanță. Împotriva deciziei, în termen legal, a declarat recurs condamnatul A.C., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor și, pe fond, admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei, în baza dispozițiilor art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen. Verificând actele dosarului cauzei, Curtea constată următoarele: Prin ancheta socială efectuată în cauză, la domiciliul condamnatului, s-a constatat că mama inculpatului, în vârstă de 75 de ani, este bolnavă (cancer mamar), iar tatăl inculpatului este de acord cu întreruperea executării pedepsei inculpatului.

Condamnatul are de executat o pedeapsă de 24 de ani închisoare, din care a executat 13 ani închisoare. Raportând situația de fapt la prevederile art. 453 lit. c) C. proc. pen., pe care se întemeiază cererea formulată de condamnat, se constată că motivele invocate nu constituie împrejurări speciale de natura celor, prevăzute de textul de lege menționat. În consecință, în temeiul prevederilor art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează să fie respins, ca nefondat, recursul declarat de condamnat. În baza prevederilor art. 192 C. proc. pen., va fi obligat recurentul condamnat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul A.C., împotriva deciziei penale nr. 781 din 19 decembrie 2003 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. Obligă recurentul condamnat la 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 20 aprilie 2004.