ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 261/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. 8488/2004

pe rolul Tribunalului Bacău, SC L. SA în contradictoriu cu SC C.I. SA București

a formulat contestație în anulare împotriva sentinței civile nr. 4402/2004.

În motivarea cererii contestatoarea

a susținut că prin sentința civilă nr. 2448/2003 s-a anulat somația de plată

pronunțată prin sentința civilă nr. 1980/2003, iar prin sentința civilă nr.

4402/2004 s-a admis contestația în anulare formulată împotriva sentinței civile

nr. 2448/2003.

Se susține că cele două decizii sunt

contradictorii și se încadrează în prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.,

solicitând anularea deciziei nr. 48 din 15 noiembrie 2004.

Prin sentința civilă nr. 18/2005 s-a

respins contestația ca nefondată. S-a reținut că legiuitorul a prevăzut expres

motivele pentru care se poate exercita contestația în anulare iar în speță nici

unul din motive nu este incident.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs contestatorul, criticând hotărârea pentru aceleași motive

expuse în contestația în anulare.

Curtea de Apel Bacău, secția comercială

și de contencios administrativ, prin decizia nr. 217 din 12 aprilie 2005 admite

recursul declarat de SC L. SA Bacău, împotriva sentinței civile nr. 18 din 31

ianuarie 2005, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 8488/2004, în

contradictoriu cu intimata-pârâtă SC C.I. SA București. Casează decizia

Tribunalului Bacău și respinge cererea de revizuire ca nefondată.

Împotriva acestei ultime hotărâri a

declarat recurs, în termen legal și motivat, intimata SC C.I. SA București criticând-o

pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând în esență că recursul formulat

de SC L. SA este inadmisibil întrucât se atacă, fără drept legal, o sentință

rămasă definitivă și irevocabilă.

Recurenta critică hotărârea și sub

aspectul neacordării cheltuielilor de judecată la fond și în recurs întrucât

recurenta a căzut în pretenții, iar contestația în anulare i-a fost respinsă,

astfel că legal trebuia obligată să plătească suma de 14.417.302 lei, conform

actelor de la dosar și a cererii formulate în acest sens.

În consecință, recurenta, în temeiul

art. 304 pct. 8, 9 și 10 C. proc. civ., solicită admiterea recursului,

modificarea deciziei atacate cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de

judecată la fond și în recurs.

Recursul este nefondat, pentru

următoarele considerente:

Din examinarea actelor de la dosar

prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale incidente cauzei,

rezultă că instanța de apel în mod judicios a apreciat actul juridic dedus

judecății și probatoriile administrate, pronunțând o hotărâre temeinică și

legală care nu poate fi reformată prin recursul de față.

Instanța de apel a apreciat în mod

corect cererea formulată de SC L. SA ca fiind „revizuire” promovată în temeiul art.

322 pct. 7 C. proc. civ., respectiv pentru contrarietate de hotărâri.

Potrivit art. 328 alin. (1) C. proc.

civ. „hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de

lege pentru hotărârea revizuită” iar dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri

potrivnice, cazul în speță, calea de atac este recursul, iar din punct de

vedere al admisibilității acestuia, în mod corect a reținut că tribunalul nu

era competent să judece cererea vizând două hotărâri emise de aceeași instanță,

respectiv Tribunalul Bacău, operând în cauză prevederile art. 323 pct. 2 C.

proc. civ.

De asemenea, neîntemeiată este și

critica vizând neacordarea cheltuielilor de judecată, instanța motivând

respingerea cererii prin neexercitarea căilor de atac de către recurentă, iar

pe de altă parte nu se justifică aceste cheltuieli în condițiile în care

recursul părții adverse a fost admis.

Pentru cele ce preced, Înalta Curte,

în temeiul art. 312 alin. (2) C. proc. civ. va respinge ca nefondat, recursul

declarat de pârâta SC C.I. SA București.

Potrivit art. 274 C. proc. civ., va

obliga recurenta la plata sumei de 300 RON cheltuieli de judecată către

intimata SC L. SA.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de pârâta SC C.I. SA București, împotriva deciziei nr. 217 din 12

aprilie 2005 a Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ.

Obligă recurenta la plata sumei de

300 RON cheltuieli de judecată către intimata SC L. SA Bacău.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi

25 ianuarie 2006.