ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 27.06.2005

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5644/2005

HOTĂRÂRE
27.06.2005
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5644/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin cererea înregistrată la rolul Judecătoriei Târgu Cărbunești la 22

aprilie 2003, reclamantul J.V. l-a chemat în judecată pe pârâtul S.I., pentru

ca prin sentința ce instanța va pronunța să-l oblige pe pârât să ridice porțile

metalice montate la drumul vicinal DV 29, identificat în harta cadastrală la

nr. 30 și să lase liberă trecerea până la proprietatea reclamantului, cu

obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.

În motivarea acțiunii, întemeiată în

drept pe dispozițiile art. 616 și art. 1073 C. civ., reclamantul a arătat că,

de aproximativ 20 de ani s-a instituit în favoarea mai multor persoane din

comuna Dănciulești, o servitute de trecere, pe teren menționat care, însă a

fost blocată de pârât prin ridicarea unor porți metalice ce au îngrădit accesul

reclamantului la terenul său.

Cererii de chemare în judecată,

pârâtul S.I. i-a opus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acesteia,

a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, și a arătat

că terenul aparține domeniului public (dosar nr. 2691/2003 al Judecătoriei

Târgu Cărbunești).

Prin sentința civilă nr. 906 din 7

aprilie 2004 Judecătoria Târgu Cărbunești a admis în parte acțiunea, l-a

obligat pe pârâtul S.I. să-și mute gardul ridicat pe drumul vicinal DV 29 din

comuna Dănciulești, județul Gorj, drum ce face legătura între Valea Rugului și

Dealul Muierii, astfel încât să se realizeze o lățime a drumului de 4 m, pe

toată lungimea de 23 m ce traversează siliștea casei pârâtului.

A obligat pârâtul la 2.585.600 lei,

cheltuieli de judecată către reclamantul J.V. și a respins capătul de cerere

privind obligarea pârâtului să-și ridice porțile metalice.

Pentru a hotărî astfel, instanța a

reținut că între reclamant și pârât există o situație conflictuală, determinată

de modul de folosire a drumului vicinal DV 29, ce traversează proprietatea

pârâtului și care-i împiedică reclamantului, accesul la proprietatea sa,

punându-l în imposibilitate de a-și exploata terenurile agricole.

S-a mai arătat că prin Hotărârea

Consiliului Local Dănciulești nr. 29 din 20 septembrie 2003, DV 29 a fost

trecut din proprietatea publică, în proprietatea privată, iar această hotărâre

a fost anulată de Tribunalul Gorj, prin sentința civilă nr. 507 din 9 decembrie

2003.

Aceeași instanță a mai arătat că

indiferent, după cum, drumul ce traversează proprietatea pârâtului este

proprietatea sa, sau aparține domeniului public, pârâtul este obligat să se

abțină la orice fapte care l-ar împiedica pe reclamant să exploateze terenurile

agricole și, și-a motivat soluția de respingere a primului capăt de cerere,

referitor la obligarea pârâtului de a-și ridica porțile metalice, întrucât

cererea a rămas fără obiect, deoarece porțile au fost ridicate.

Împotriva sentinței Judecătoriei

Târgu Cărbunești, au declarat apel reclamantul J.V., criticând-o pentru motive

ce vizează netemeinicia, în sensul că lățimea drumului, astfel cum a fost

stabilită de raportul de expertiză topo administrat în cauză de 4 m este

neîndestulătoare precum și pentru motivul ce vizează cheltuieli de judecată.

Împotriva aceleiași sentințe a exercitat apel și pârâtul S.I., dar nu a motivat

calea de atac.

Prin decizia nr. 3179 din 1

octombrie 2004, Curtea de Apel Craiova a admis apelul reclamantului, a schimbat

în parte sentința civilă nr. 906 din 7 aprilie 2004 a Judecătoriei Târgu

Cărbunești, în sensul că a stabilit că lățimea drumului este de 6 m în loc de 4

m, pe toată lungimea de 23 m, iar pârâtul a fost obligat la 4.585.000 lei,

cheltuieli de judecată către reclamant, iar apelantul-pârât la 3.036.500 lei,

cheltuieli de judecată către apelantul-reclamant.

A respins apelul pârâtului S.I.

Pentru a decide ca atare, instanța

de control judiciar ordinar a reținut că apelul reclamantului este întemeiat,

întrucât la stabilirea lățimii drumului vicinal 29 DV, instanța a omis a avea

în vedere și anexa nr. 31 cuprinzând inventarul bunurilor care aparțin

domeniului public al comunei Dănciulești, anexă publicată în M. Of. nr. 668 bis

din 9 septembrie 2002, unde la poziția nr. 30 figurează drumul menționat cu o

lățime de 6 m.

Cel de-al doilea motiv, referitor la

cuantumul cheltuielilor de judecată a fost, de asemenea apreciat ca întemeiat,

întrucât cheltuielile de judecată au fost greșit calculate de prima instanță,

prin omiterea sumei de 2.000.000 lei, reprezentând onorariul de expert, așa

încât, suma totală privind cheltuielile de judecată este de 4.588.000 lei.

Referitor la apelul pârâtului S.I.

este de observat că acesta a fost analizat de instanță, conform art. 292 alin.

(2) C. proc. civ., numai pe baza celor invocate la prima instanță, întrucât

această cale de atac nu a fost motivată.

Ca atare, s-a considerat că a fost

soluționată excepția lipsei calității procesuale active, invocată de pârât în

întâmpinare, iar instanța de fond a apreciat că are calitate procesuală,

Consiliul Local al comunei Dănciulești, deoarece DV 29 este un drum public (a

se vedea dosar nr. 4227/2004 al Curții de Apel Craiova).

Decizia din apel a făcut obiectul

criticilor exercitate de pârâtul S.I. în recurs și încadrate în prevederile

art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ., arătând că hotărârea a fost dată cu

încălcarea legii, nerespectând regimul juridic al terenului în litigiu care era

proprietate publică, și că, deși prin sentința civilă nr. 507 din 9 decembrie

2003, Tribunalul Gorj a admis acțiunea formulată de Prefectul județului Gorj și

a anulat hotărârea Consiliului Local Dănciulești nr. 29 din 30 septembrie 2003,

ca nelegală, ulterior, prin recursul declarat de Consiliului Local Dănciulești

împotriva acestei sentințe, Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. 1403/A/2004

a admis recursul, a casat sentința și a reținut cauza spre rejudecare, în

vederea completării probatoriilor.

Astfel, a învederat că, în mod

greșit instanța a respins excepția lipsei calității procesuale active și a

solicitat casarea ambelor hotărâri pronunțate de Judecătoria Târgu Cărbunești

și Curtea de Apel Craiova și trimiterea cauzei spre rejudecare, în primă

instanță Judecătoriei Târgu Cărbunești, pentru a stabili corect regimul juridic

al terenului.

Motivelor de recurs,

intimatul-reclamant J.V. le-a opus întâmpinare, prin care a solicitat

respingerea acestuia, arătând că terenul aparține domeniului public și este

deschis folosinței acestuia de către toți cetățenii.

Recursul este fondat și urmează a fi

admis pentru considerentele ce succed:

Reclamantul J.V. a investit instanța

cu o acțiune având ca obiect obligarea pârâtului S.I. la ridicarea porților

metalice montate pe drumul vicinal DN 29 și să lase liberă, trecerea pe drumul

respectiv până la proprietatea reclamantului și ca temei juridic a indicat

dispozițiile art. 616 și art. 1073 C. civ.

Prin întâmpinarea depusă, pârâtul S.I.

a invocat excepția lipsei calității procesuale active, excepție de fond,

absolută și peremptorie, asupra căreia, instanța a omis a o pune în dezbaterea părților

și a se pronunța explicit în considerentele și dispozitivul sentinței civile

nr. 906 din 7 aprilie 2004.

Deși această excepție a fost

invocată la 9 mai 2003, prin întâmpinare (dosar nr. 2691/2003 al Judecătoriei

Târgu Cărbunești) nu rezultă nici din încheierile anterioare dezbaterilor

finale că instanța a răspuns la această apărare a pârâtului.

Este de precizat că, în raport de

obiectul acțiunii, stabilirea regimului juridic al terenului era obligatorie,

întrucât, pe parcursul procesului nu s-a lămurit cu exactitate dacă terenul

identificat ca drumul vicinal DV 29, corespunzător nr. cadastral 30, aparține

domeniului public al comunei Dăciulești, (astfel cum a fost stabilit prin anexa

nr. 31 ce cuprinde inventarul bunurilor comunei Dănciulești publicată în M. Of.

nr. 668 bis din 9 septembrie 2002, dosar fond, sau și-a schimbat natura

juridică, devenind bun privat, prin hotărârea nr. 29 adoptată în ședința

Consiliului local al acestei comune.

Potrivit art. 1 al hotărârii

menționate „se scoate din domeniul public drumul vicinal nr. 29 în lungime de

100 m și lat de la 1-6 m”.

Prin cererea înregistrată pe rolul

Tribunalului Gorj în dosarul nr. 1475/2003, Prefectura Județului Gorj a solicitat

anularea hotărârii nr. 29 din 20 septembrie 2003, în temeiul art. 135 alin. (1)

din Legea nr. 215/2001, iar prin sentința nr. 507 pronunțată de această

instanță la 9 decembrie 2003, s-a admis acțiunea și s-a dispus anularea acestei

hotărâri ca nelegală, sentința fiind definitivă.

Împotriva acestei sentințe,

Consiliul Local al comunei Dănciulești a formulat recurs, ce a fost înregistrat

la 11 februarie 2004, copia motivelor fiind depusă și la dosarul Judecătoriei

Cărbunești.

Față de această situație, pârâtul S.I.

a solicitat suspendarea judecării dosarului nr. 2691/2003 al Judecătoriei Târgu

Cărbunești, până la soluționarea recursului declarat împotriva sentinței nr.

507, cerere formulată în temeiul art. 244 pct. 1 C. proc. civ. și respinsă de

Judecătoria Cărbunești prin încheierea din 10 martie 2004, fără însă a fi

motivată de instanță, despre aceasta nefăcându-se nici un fel de referire în

considerentele sentinței civile nr. 906 din 7 aprilie 2004.

Instanța de control judiciar ordinar

a respins apelul pârâtului pe baza dispozițiilor art. 292 alin. (2) C. proc.

civ. având în vedere apărările acestuia de la fond, întrucât această cale de

atac nu a fost motivată și a reținut în considerentele deciziei nr. 3179 din 1

octombrie 2004 că „în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale

active invocată de pârât, Judecătoria Târgu Cărbunești a considerat că este

neîntemeiată, avându-se în vedere dispozițiile art. 616 C. civ., neavând

relevanță dacă drumul ce traversează proprietatea pârâtului aparține domeniului

public, întrucât pârâtul este obligat să se abțină de la orice fapte care l-ar

împiedica pe reclamant să ridice porți metalice care blochează accesul”.

Este nelegală aprecierea instanței,

care făcând referire în mod expres la prevederile art. 616 C. civ., arată că nu

are relevanță cui aparține terenul, întrucât, în baza textului C. civ. evocat

numai proprietarii, ca titulari ai acestui drept real, sunt îndrituiți,

potrivit legii să solicite ieșirea la o cale publică de acces.

Pentru a avea legitimare procesuală

activă, de a formula o cerere având ca obiect servitutea de trecere, art. 616

dispune că „proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nici o ieșire

la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru

exploatarea fondului, cu îndatorirea de a-l despăgubi în proporție cu pagubele

ce s-ar putea ocaziona, așa încât este imperios necesar ca cel ce pornește

acțiunea să fie titularul unui drept real de proprietate asupra imobilului.

Cu această interpretare și față de

omisiunea instanței de apel de a examina înscrisurile depuse în apel, în

virtutea caracterului devolutiv al acestei căi de atac (certificat dosar nr.

4227/2004) oricum decizia nr. 441 din 29 iunie 2004, Curtea de Apel Craiova a

admis recursul declarat de pârâtul Consiliul Local Dănciulești în

contradictoriu cu Prefectura Gorj împotriva sentinței, nr. 507/2003, a casat

această sentința și a reținut cauza pentru rejudecare, în vederea completării

probatoriilor, este de precizat că, situația juridică a imobilului nu este pe

deplin lămurită și rezolvarea excepției lipsei calității procesuale active

depinde de stabilirea corectă a situației de fapt.

Ca atare, Înalta Curte va admite

recursul, va casa hotărârile pronunțate și va trimite cauza spre rejudecare,

Judecătoriei Târgu Cărbunești.

Instanța de trimitere are a examina

cu exactitate, dacă terenul drum vicinal DV 29, identificat în harta cadastrală

la nr. 30, conform anexei nr. 31 cuprinzând inventarul bunurilor are regimul de

proprietate publică, aparținând domeniului public al comunei Dănciulești sau este

proprietatea privată, în funcție de care se va stabili obiectul acțiunii,

legitimarea procesuală activă și temeiul de drept, cu respectarea principiului

disponibilității și contradictorialității procesului civil.

În consecință, în temeiul art. 312

alin. (1) teza primă și art. 313 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează

a admite recursul, a casa decizia nr. 3179 din 1 octombrie 2004 a Curții de

Apel Craiova și sentința civilă nr. 906 din 7 aprilie 2004 a Judecătoriei Târgu

Cărbunești și a trimite cauza spre rejudecare acestei din urmă instanțe.

Admite recursul declarat de

pârâtul S.I.

împotriva deciziei nr. 3179 din 1 octombrie 2004 a Curții de Apel Craiova, secția

civilă.

Casează decizia menționată precum și sentința civilă nr. 906 din 7

aprilie 2004 a Judecătoriei Târgu Cărbunești, și trimite cauza spre rejudecare,

Judecătoriei Târgu Cărbunești.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 iunie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-06-03
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4829/2005
stăpânirea lor de peste 30 de ani. Acest drum de acces a fost în stăpânirea recurenților și a martorilor acestora încă înainte de anul 1960, inițial, la intrarea dinspre șosea, drumul de acces fiind prevăzut cu porți pe care le-au desființa
ÎCCJ 2005-03-01
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1569/2005
Asupra recursului civil de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Costești, la 6 ianuarie 2003, reclamanta R.V.E. a chemat în judecată pe pârâții D.D.I., D.F.D. și Consiliu
ÎCCJ 2018-03-14
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 773/2018
A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții B., C. și D. Au fost obligați pârâții să lase reclamantului în deplină proprietate și posesie suprafața de 2103 m.p. de teren situat în tarla 34, parc
ÎCCJ 2005-04-20
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3165/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea adresată Judecătoriei Moinești la 1 septembrie 2003, reclamantul N.I. a chemat în judecată pe pârâtul C.A., cerând ca, în procedura ordonanțe
ÎCCJ 2005-07-05
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5913/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buftea sub nr. 961 din 5 februarie 2003 reclamanții I.D. și I.E. au chemat în judecată pe pârâtul G.T. sol
Sursă