Decizia nr. 1887/2011 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — contestație în anulare

Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Decizia nr. 46 din 9 ianuarie 2008 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a anulat contestația în anulare formulată de C.F. împotriva Deciziei nr. 2853 din 1 iunie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrată. Împotriva acestei hotărâri, a formulat contestație în anulare contestatoarea C.F., întemeiată pe dispozițiile art. 317 și 318 C. proc. civ. La termenul din 27 ianuarie 2010, Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând că, deși i s-a solicitat contestatoarei să precizeze obiectul cererii și temeiurile juridice, aceasta nu s-a conformat solicitărilor instanței, împiedicând desfășurarea normală a procesului, a dispus suspendarea judecării cauzei în temeiul art. 155 1 C. proc.

civ. Datorită faptului că în termen de un an de la suspendare nici una dintre părți nu a solicitat repunerea cauzei pe rol și nici nu a îndeplinit vreun act de procedură, Înalta Curte de Casație și Justiție a repus cauza pe rol, din oficiu, în condițiile prevăzute de art. 252 C. proc. civ., respectiv a fixat termen, cu citarea părților, pentru a se discuta dacă operează perimarea cererii în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ. Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ. „orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an”, iar potrivit art. 249 C. proc.

civ. „perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes”. Cum, în speță, de la data suspendării cauzei și până la repunerea acesteia pe rol, pricina a rămas în nelucrare din vina părților și având în vedere că nu s-au îndeplinit nici un fel de acte de procedură de natură a întrerupe și nici de a suspenda perimarea, astfel cum sunt prevăzute în art. 249 – 251 C. proc. civ., urmează a se face aplicarea dispozițiilor art. 252 alin. (1) din același cod, constatându-se din oficiu perimarea contestației în anulare formulată în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Constată perimată contestația în anulare formulată de C.F. împotriva Deciziei nr. 46 din 9 ianuarie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 30 martie 2011.