ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1887/2011

Asupra contestației

în anulare de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 46 din 9 ianuarie 2008

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și

fiscal, a anulat contestația în anulare formulată de C.F. împotriva Deciziei

nr. 2853 din 1 iunie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de

contencios administrativ și fiscal, ca netimbrată.

Împotriva acestei

hotărâri, a formulat contestație în anulare contestatoarea C.F., întemeiată pe

dispozițiile art. 317 și 318 C. proc. civ.

La termenul din 27

ianuarie 2010, Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând că, deși i s-a

solicitat contestatoarei să precizeze obiectul cererii și temeiurile juridice,

aceasta nu s-a conformat solicitărilor instanței, împiedicând desfășurarea

normală a procesului, a dispus suspendarea judecării cauzei în temeiul art. 155

1

C. proc. civ.

Datorită faptului că

în termen de un an de la suspendare nici una dintre părți nu a solicitat

repunerea cauzei pe rol și nici nu a îndeplinit vreun act de procedură, Înalta

Curte de Casație și Justiție a repus cauza pe rol, din oficiu, în condițiile

prevăzute de art. 252 C. proc. civ., respectiv a fixat termen, cu citarea

părților, pentru a se discuta dacă operează perimarea cererii în temeiul art.

248 alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit

dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ. „orice cerere de chemare în

judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de

reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor,

dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an”, iar potrivit art. 249

C. proc. civ. „perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură

făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un

interes”.

Cum, în speță, de la

data suspendării cauzei și până la repunerea acesteia pe rol, pricina a rămas

în nelucrare din vina părților și având în vedere că nu s-au îndeplinit nici un

fel de acte de procedură de natură a întrerupe și nici de a suspenda perimarea,

astfel cum sunt prevăzute în art. 249 – 251 C. proc. civ., urmează a se face

aplicarea dispozițiilor art. 252 alin. (1) din același cod, constatându-se din

oficiu perimarea contestației în anulare formulată în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimată

contestația în anulare formulată de C.F. împotriva Deciziei nr. 46 din 9

ianuarie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 30 martie 2011.