ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7334/2012

Asupra cauzei

de față, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 1310 din

26 februarie 2010 pronunțată de Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

I

civilă, s-a respins ca nefondat recursul declarat de

reclamanții O.O. și O.F.M., împotriva deciziei civile nr. 404/A din 24 iunie 2009

a Curții de Apel București, secția a IlI-a civilă.

Împotriva acestei

decizii, reclamanții O.O. și O.F.M. au formulat contestație în anulare specială,

invocând dispozițiile art. 318 C. proc. civ..

În motivarea contestației

se arată că, în motivarea deciziei atacate, instanța de recurs s-a limitat doar

să argumenteze de ce critica privind greșita aplicare a deciziei nr. 33/2008 a

Înaltei Curți de Casație și Justiție este neîncadrabilă în motivul de recurs prevăzut

de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., dar nu a analizat în concret și celelalte argumente.

Pe fond, contestația

în anulare este nefondată și va fi respinsă ca atare, pentru următoarele considerente:

Contestația în

anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare, ce poate fi exercitată

pentru motivele expres și limitativ prevăzute de art. 317 alin. (1) pct. 1 și 2,

contestația propriu-zisă, și de art. 318 C. proc. civ., respectiv contestația în

anulare specială.

Dispozițiile

art. 318 C. proc. civ. reglementează contestația în anulare specială (greșeală materială

și omisiunea cercetării unui motiv de modificare sau casare).

Potrivit art.

318 alin. (1) teza a doua C. proc. civ., „Hotărârile instanțelor de recurs mai pot

fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale

sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din

greșeală, să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau casare".

Prin urmare, acest

text de lege reglementează situația când instanța de recurs, prin hotărârea contestată,

a admis sau a respins recursul, fără ca aceasta, din greșeală, să analizeze unul

sau mai multe motive de recurs.

Contestația în

anulare nu poate fi primită, deoarece instanța de recurs a analizat recursul cu

care a fost învestită, răspunzând criticilor formulate.

Considerentele

deciziei acoperă întreaga problematică juridică a cauzei și nu este necesar ca instanța

să nominalizeze fiecare act procedural pe care îl verifică sau să facă referiri

directe la cauzele C.E.D.O.

În realitate,

contestatorii sunt nemulțumiți de modul cum a fost soluționat recursul lor, dar

pe calea contestației în anulare nu se pot valorifica eventualele greșeli de judecată,

respectiv de apreciere a probelor sau de interpretare a unor dispoziții legale,

contestația în anulare fiind o cale extraordinară de atac de retractare.

Fiind un text

de excepție, noțiunea de greșeală materială nu trebuie să fie interpretată extensiv.

Instituind acest

motiv de contestație în anulare, legiuitorul a avut în vedere greșelile materiale

cu caracter procedural pe care instanța le-a omis prin omiterea ori confundarea

unor elemente sau a unor date materiale importante.

O asemenea eroare

trebuie să fie evidentă și să fie în legătură cu aspectele formale ale judecății,

ceea ce, din verificarea deciziei contestate, nu se constată în speță.

Greșeala materială

nu trebuie să fie nici rezultatul modului în care instanța ar fi înțeles să interpreteze

un text de lege sau o probă, pentru că altfel s-ar ajunge, pe o cale ocolită, la

judecarea încă o dată a aceluiași recurs.

Așa fiind, se

va respinge contestația în anulare, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația în anulare împotriva

deciziei nr. 6985 din 7 octombrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

I

civilă, formulată de contestatorii O.O. și O.F.M..

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

29 noiembrie 2012.