ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7008/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7008/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra cauzei de
față, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 1790 din 13 martie
2012, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a respins, ca
nefondat, recursul declarat de reclamantul M.C.D. împotriva Deciziei civile nr.
77 din 17 februarie 2011 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.
Împotriva deciziei
civile mai sus menționate, reclamantul a formulat contestație în anulare,
invocând dispozițiile art. 318 alin. (1) C. proc. civ.
Contestația în
anulare va fi respinsă pentru următoarele considerente:
Contestația în
anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare, ce poate fi
exercitată pentru motivele expres și limitativ prevăzute de art. 317 alin. (1)
pct. 1 și 2, contestația propriu-zisă, și de art. 318 C. proc. civ., respectiv
contestația în anulare specială.
Dispozițiile art. 318
C. proc. civ. reglementează contestația în anulare specială (greșeala materială
și omisiunea cercetării unui motiv de modificare sau casare).
Potrivit art. 318
alin. (1) teza a doua C. proc. civ., "Hotărârile instanțelor de recurs mai
pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei
greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai
în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare
sau casare".
Prin urmare, acest
text de lege reglementează situația când instanța de recurs, prin hotărârea
contestată, a admis sau a respins recursul, fără ca aceasta, din greșeală, să
analizeze unul sau mai multe motive de recurs.
Contestația în
anulare nu poate fi primită, deoarece instanța de recurs a analizat recursul cu
care a fost învestită, răspunzând criticilor formulate.
Considerentele
deciziei acoperă întreaga problematică juridică a cauzei și nu este necesar ca
instanța să nominalizeze fiecare act procedural pe care îl verifică sau să facă
referiri directe la cauzele Curții Europene a Drepturilor Omului.
În realitate,
contestatorul este nemulțumit de modul cum a fost soluționat recursul său, dar
pe calea contestației în anulare nu se pot valorifica eventualele greșeli de
judecată, respectiv de apreciere a probelor sau de interpretare a unor
dispoziții legale, contestația în anulare fiind o cale extraordinară de atac de
retractare.
Fiind un text de
excepție, noțiunea de greșeală materială nu trebuie să fie interpretată
extensiv.
Instituind acest
motiv de contestație în anulare, legiuitorul a avut în vedere greșelile
materiale cu caracter procedural pe care instanța le-a omis prin omiterea ori
confundarea unor elemente sau a unor date materiale importante.
O asemenea eroare
trebuie să fie evidentă și să fie în legătură cu aspectele formale ale
judecății, ceea ce, din verificarea deciziei contestate nu se constată în
speță.
Greșeala materială nu
trebuie să fie nici rezultatul modului în care instanța ar fi înțeles să
interpreteze un text de lege sau o probă, pentru că altfel s-ar ajunge, pe o
cale ocolită, la judecarea încă o dată a aceluiași recurs.
Așa fiind, se va
respinge contestația în anulare, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația
în anulare împotriva Deciziei civile nr. 1790 din 13 martie 2012 a Înaltei
Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, formulată de contestatorii
M.C.D., M.M.V. și M.O.R.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 15 noiembrie 2012.
Procesat
de GGC - AZ