ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5271/2012

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Decizia nr. 4351 din 24 mai 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, a respins ca nefondat recursul declarat de reclamantele T.E. și L.L.M. împotriva Deciziei nr. 87 din 29 aprilie 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu minori și familie. A obligat pe recurente la plata sumei de 3.000 RON cheltuieli de judecată către intimatul-pârât D.G.N. Împotriva acestei decizii, reclamantele au formulat contestație în anulare invocând dispozițiile art. 318 teza a II-a C. proc. civ. În dezvoltarea criticilor formulate s-a arătat că instanța nu a analizat motivul doi de recurs prin care s-a susținut că instanța de apel a dat o hotărâre lipsită de temei legal, cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 1846 - 1862 și art. 1890 C. civ.

Instanța nu a constatat că acest teren a fost dobândit de către pârât prin uzucapiune, ci doar că îl ocupă și în prezent "astfel că este neîntemeiată critica privitoare la greșita aplicare a prevederilor art. 1846, 1862 și 1890 C. civ.". "În cauză s-a stabilit că reclamantele au dobândit prin uzucapiune doar terenul în suprafață de 815 mp pe care îl ocupă de peste 30 de ani, iar pentru terenul ocupat de pârâtul D.G.N. nu și-au dovedit titlul de proprietate". Considerentul potrivit căruia în privința terenului reclamantele erau obligate să facă dovada dreptului de proprietate cu un titlu emis în baza legii fondului funciar ignorează situația juridică a acestui teren, dovedită cu înscrisuri. Nu poate fi exclusă uzucapiunea ca mod de dobândire a proprietății după intrarea în vigoare a Legii nr. 18/1991.

Contestația în anulare va fi respinsă pentru următoarele considerente: Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare ce poate fi exercitată pentru motivele expres și limitativ prevăzute de art. 317 alin. (1) pct. 1 și 2 - contestația în anulare propriu-zisă și de art. 318 C. proc. civ., respectiv contestația în anulare specială. Dispozițiile art. 318 C. proc. civ. reglementează contestația în anulare specială (greșeală materială și omisiunea cercetării unui motiv de modificare sau casare). Potrivit art. 318 (1) teza a doua C. proc.

civ., "Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare". Prin urmare acest text de lege reglementează situația când instanța de recurs prin hotărârea contestată a admis sau a respins recursul fără ca aceasta, din greșeală, să analizeze unul sau mai multe motive de recurs. Contestația în anulare nu poate fi primită, deoarece instanța de recurs a analizat criticile formulate de reclamante, în considerentele deciziei regăsindu-se răspunsul instanței la acestea.

În realitate, contestatoarele sunt nemulțumite de modul cum a fost soluționat recursul, dar pe calea contestației în anulare nu se pot valorifica eventualele greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor sau de interpretare a unor dispoziții legale, contestația în anulare fiind o cale extraordinară de atac de retractare. Fiind un text de excepție, noțiunea de greșeală materială nu trebuie să fie interpretată extensiv. Instituind acest motiv de contestație în anulare legiuitorul a avut în vedere greșelile materiale cu caracter procedural pe care instanța le-a comis prin omiterea ori confundarea unor elemente sau a unor date materiale importante. O asemenea eroare trebuie să fie evidentă și să fie în legătură cu aspectele formale ale judecății, ceea ce, din verificarea deciziei contestate nu se constată în speță.

Greșeala materială nu trebuie să fie nici rezultatul modului în care instanța ar fi înțeles să interpreteze un text de lege sau o probă, pentru că altfel s-ar ajunge pe o cale ocolită la judecarea încă o dată a aceluiași recurs. Așa fiind, contestația în anulare va fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestația în anulare împotriva Deciziei nr. 4351 din 24 mai 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, formulată de contestatoarele T.E. și L.L.M. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 septembrie 2012. Procesat de GGC - CL