ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 577/2006

Deliberând asupra recursului civil de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată

următoarele:

Prin contestația formulată în temeiul Legii nr.

10/2001, înregistrată la data de 4 noiembrie 2003 la Tribunalul Bacău, V.C.C. a

solicitat anularea deciziei nr. 370 din 2 octombrie 2003 emisă de SC D.F.E.E.E.

MOLDOVA SA, FILIALA BACĂU și obligarea pârâtei la plata despăgubirilor prin

echivalent bănesc, în valoare de 3.005.450.400 lei, conform expertizei,

reprezentând contravaloarea suprafeței de 8075 mp teren, situat în municipiul

Fălticeni, în locul Țarincuța, deținut de pârâtă, teren ce nu poate fi

restituit în natură, întrucât pârâta are construită pe acesta o stație de 110

kW.

Tribunalul Bacău, secția civilă, prin sentința nr. 192

din 28 aprilie 2004 a admis în parte contestația formulată de V.C.C., a anulat

decizia nr. 370 din 2 octombrie 2003 emisă de SC F.D.E.E.E. E. MOLDOVA SA și,

în consecință, a obligat-o pe pârâtă să emită o nouă dispoziție privind

restituirea prin echivalent în condițiile art. 16 alin. (1) din Legea nr.

10/2001 privind terenul în suprafața de 7172 mp, situat în Fălticeni, pct.

Țărincuța, cu vecinătățile: domeniu public, biserica „Nașterea Domnului”, R.D.,

N.S., domeniu public, conform schiței la raportul de expertiză.

A respins contestația cu privire la suprafața de 901

mp teren.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că,

potrivit cap. I pct. 1 lit. e) din Normele metodologice de aplicare Legii nr.

10/2001, sarcina probei proprietății și a deținerii legale a acesteia la data

deposedării abuzive revine persoanei care se pretinde a fi îndreptățită și că

în speță s-a dovedit faptul că terenul în litigiu se află în patrimoniul

pârâtei, situație recunoscută de aceasta prin adresa nr. 234 din 16 ianuarie

2003 aflată la fila 62 din dosar precum și prin decizia nr. 370/2003 împotriva

căreia s-a formulat contestația. Instanța de fond a mai reținut că preluarea

imobilului, în baza Decretului nr. 92/1950 s-a făcut în mod abuziv, în lipsa

unor despăgubiri echitabile, intrând astfel în sfera de reglementare a Legii

nr. 10/2001 și că prin decizia nr. 704 din 7 mai 2002 emisă de aceeași pârâtă,

contestatoarei i s-au acordat despăgubiri pentru suprafața de 901 mp care,

potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză, face parte din totalul

suprafeței de 8075 mp aflată în litigiu, contestația fiind admisă în parte, cu

privire la diferența de teren în suprafața de 7172 mp.

Curtea de Apel Bacău, secția civilă, prin decizia

civilă nr. 1197 din 13 septembrie 2004, a respins ca nefondat apelul declarat

de pârâta SC F.D.E.E.E. E. MOLDOVA SA împotriva acestei sentințe cu motivarea

că expertiza administrată în cauză în temeiul acelorași considerente.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta SC

F.D.F.E.E. MOLDOVA SA.

În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâta a susținut,

în esență, că instanța de apel în mod nelegal a reținut, în baza probatoriilor

administrate, că există suficiente date care dovedesc faptul că terenul

revendicat se află în deținerea sa, în pofida faptului că în completarea la

raportul de expertiză, expertul a arătat că nu poate preciza cu certitudine că

suprafața de 901 mp se află pe terenul proprietatea SC F.D.E.E.E. E. Moldova

SA. Pârâta a mai susținut că deși în faza procesuală a apelului a solicitat

efectuarea unei noi expertize topografice cadastrale care ar fi putut lămuri

situația în care se află pârâta, aceea de fi obligată să acorde despăgubiri în

echivalent pentru o suprafață mai mare decât deține în zonă, respectiv pentru

suprafața de 8073 mp deși suprafața pe care o deține în proprietate este de

8057 mp, totuși, administrarea acestei probe a fost respinsă de instanță, în

speță fiind incident motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 304 pct.

10 C. proc. civ. Pârâta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

atacate și trimiterea cauzei, pentru completarea probatoriului, instanței de

apel.

Recursul este nefondat pentru considerentele care

succed.

Prin decizia nr. 370 din 2 octombrie 2003, pârâta SC

F.D.F.E.E. MOLDOVA SA a respins notificarea nr. 9029 din 3 decembrie 2002

formulată de V.C.C. pentru terenul în suprafață de 8200 mp situat în municipiul

Fălticeni cu motivarea că terenul este ocupat funcțional în întregime de Stația

de transformare 110/20 kV Fălticeni și clădirea locuinței de intervenție a

stației, imobil strict necesar asigurării serviciului public de distribuție și

furnizare a energiei electrice în zonă, că suprafața ocupată de acest obiectiv

este de numai 8057 mp conform certificatului de atestare a dreptului de

proprietate emise de Ministerul Industriei și resurselor pe numele SC

F.D.E.E.E. E. Moldova SA, S.D.F.E.E. Suceava cu nr. M03 7245/2002 și că petenta

nu a făcut dovada cu acte că terenul revendicat prin notificare corespunde cu

cel ocupat în prezent de stația de transformare 110/20 kv Fălticeni, V.C.C.

atacând această decizie în justiție, potrivit art. 24 din Legea nr. 10/2001.

Din concluziile expertizei cadastrale administrată în

cauză la fond, efectuată de expert B.M., a reieșit că terenul solicitat a fi

restituit de contestatoarea V.C.C. are suprafața totală de 8073 mp

învecinându-se la N domeniu public, la E biserica Nașterea Domnului și R.D., la

S N.D. și la domeniul public și că este proprietatea SC F.D.E.E.E. E. MOLDOVA

SA conform Certificatului de atestare a dreptului de proprietate nr. M 0 3,

7245/2002. Potrivit acelorași concluzii, din suprafața de 8073 mp face parte și

suprafața de 910 mp revendicată de contestatoare prin notificarea nr. 447/2001,

soluționată prin decizia nr. 704 din 7 mai 2002 atacată de contestatoare și

care face obiectul unui alt litigiu (filele 177-178 și 184 din dosarul nr.

9411/2003 al Tribunalului Bacău).

Raportul de expertiză a fost depus la dosar la data de

9 martie 2003, instanța de fond amânând judecarea cauzei la 24 martie 2004

pentru ca părțile să ia cunoștință de conținutul lui iar la acest termen nici

una din părți nu a formulat obiecțiuni, numai instanța, din oficiu, punând în

discuție necesitatea identificării de către expert a suprafeței de 901 mp cu

privire la care pârâta a emis Decizia nr. 704 din 7 mai 2002.

Este adevărat că prin cererea de probatorii din apel

pârâta a solicitat efectuarea unei noi expertize tehnice topo cadastrale dar

aceasta în condițiile în care, așa cum reiese din analiza lucrărilor cauzei, în

faza procesuală a fondului nici una din părți nu a formulat nici un fel de

obiecțiuni cu privire la raportul de expertiză întocmit de expert B.M., ale

cărui concluzii au fost că terenul ce face obiectul notificării este în

proprietatea pârâtei SC F.D.E.E.E. E. MOLDOVA SA.

Astfel fiind, nu i se poate reproșa instanței de apel

că nu a dispus administrarea unei noi expertize cadastrale cât timp concluziile

expertizei administrate de instanța de fond nu au fost contestate de pârâtă, cu

atât mai mult cu cât, art. 295 alin. (2) C. proc. civ. prevede că instanța va

putea încuviința refacerea sau completarea probelor administrate la prima

instanță, precum și administrarea probelor noi propuse în condițiile art. 292,

dacă consideră că sunt necesare pentru soluționarea cauzei, or în speță

instanța a apreciat că proba propusă, o nouă expertiză topo cadastrală, nu este

necesară, fiind în măsură să verifice situația de fapt și aplicarea legii de

către prima instanță în raport cu probatoriul administrat în faza fondului,

expertiza și înscrisurile depuse, lucru care s-a și întâmplat, statuând că

apelul pârâtei este nefondat.

Având în vedere temeiurile arătate, se constată că

susținerile recurentei-pârâtei sunt nefondate, în cauză nefiind incident

motivul prevăzut de art. 304 pct. 10 C. proc. civ., în vigoare la data

declarării recursului (în prezent abrogat prin art. I pct. 111

1

din

O.U.G. nr. 138/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr.

219/2005), iar criticile ce vizează faptul că

hotărârea instanței de apel se întemeiază pe o greșeală

gravă de fapt, decurgând dintr-o apreciere eronată a probelor administrate,

motiv prevăzut de art. 304 pct. 11 C. proc. civ., nu pot face obiectul al

controlului judiciar, întrucât pct. 11 al art. 304 C. proc. civ. a fost abrogat

prin art. I pct. 112 din O.U.G. nr. 138/2000.

Față de considerentele care preced, recursul urmează a

fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de pârâta SC F.D.F.E.E. MOLDOVA SA împotriva

deciziei nr. 1197 din 13 septembrie 2004 pronunțată de Curtea de Apel Bacău,

secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică astăzi, 19 ianuarie 2006

.