ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1320/2007

Asupra recursurilor de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea introdusă la data de 19 septembrie 2002, pe rolul Tribunalului Suceava, reclamantul B.V., în contradictoriu cu pârâta SC F. SA Fălticeni, a solicitat, în temeiul Legii nr. 10/2001, ca pentru imobilul situat în raza municipiului Fălticeni, în suprafață de 4600 mp să fie despăgubit astfel: suprafața de 1000 mp liberă de construcții să-i fie restituită în natură iar pentru diferența de 3600 mp să-i fie acordate despăgubiri. Prin sentința nr. 700 din 5 noiembrie 2002, Tribunalul Suceava, a respins ca nefondată acțiunea reclamantului. Pentru a pronunța, astfel, instanța de fond a reținut că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 referitor la terenurile al căror regim juridic este reglementat de Legea Fondului Funciar și de Legea nr. 1/2000.

Astfel s-a arătat că terenul ce face obiectul litigiului, a fost anterior cooperativizării, proprietatea părinților reclamantului, până în 1962, când s-au înscris în C.A.P. cu el. După apariția Legii fondului funciar, reclamantului i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafață de 18.000 mp din care 13.000 mp lângă filatură iar 5000 mp pe raza municipiului Fălticeni, devenind incidente dispozițiile art. 8 și urm. din Legea nr. 10/2001. Prin decizia nr. 16 din 25 martie 2003, Curtea de Apel Suceava, a respins ca nefondat, apelul declarat de reclamant împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond. Pentru a pronunța astfel, instanța de apel a reținut că în mod constant, reclamantul a precizat că terenul în litigiu a constituit proprietatea autorilor săi, tatăl său fiind evidențiat în registrul agricol în perioada 1959-1962, cu suprafața de 4,68 ha.

După apariția Legii nr. 18/1991 reclamantului i s-a reconstituit în indiviziune dreptul de proprietate pentru suprafața de 4,92 ha, prin titlul de proprietate nr. 336/1994 din care pentru 13.000 mp lângă filatură iar pentru 5000 mp pe raza municipiului Fălticeni, făcând aplicabile astfel dispozițiile art. 8 din Legea nr. 10/2001. Prin decizia civilă nr. 984 din 9 februarie 2005, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, a admis recursul declarat de reclamant, împotriva hotărârii instanței de apel; s-a casat decizia recurată și s-a trimis cauza pentru rejudecarea apelului. Înalta Curte, pentru a pronunța astfel a reținut că reclamantul a susținut că nu i s-a reconstituit în întregime dreptul de proprietate asupra terenului ce i se cuvine, că o parte din terenul ocupat de intimata-pârâtă urmare extinderii din anul 1979, a aparținut lui și autorilor săi, solicitând identificarea terenurilor prin mijloace de probă.

S-a apreciat că instanța de apel, trebuia să individualizeze terenurile care au aparținut recurentului, să determine regimul lor juridic, să verifice dacă pentru întreaga suprafață de teren preluată i s-a reconstituit dreptul de proprietate, și să se examineze schimbul de terenuri efectuat în baza deciziei nr. 731 din 20 decembrie 1978, relativ la extinderea filaturii. În final s-a reținut că Legea nr. 10/2001 are un caracter reparator un efect de complinire, astfel că instanța de apel putea să dispună restituirea terenurilor, dacă erau disponibile sau să analizeze posibilitatea acordării măsurilor reparatorii prin echivalent. Rejudecând apelul reclamantului, Curtea de Apel Suceava, pin decizia nr. 203 din 15 septembrie 2006, l-a admis și a schimbat în totalitate sentința atacată.

Astfel a admis în parte acțiune reclamantului astfel cum a fost precizată, a desființat decizia nr. 2838 din 29 august 2000 emisă de intimata-pârâtă SC F. SA Fălticeni, a constatat că reclamantul are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent pentru suprafața de 1910 mp teren situat în intravilanul orașului Fălticeni, proprietatea SC F. SA Fălticeni, societate aflată în lichidare. Prin aceeași decizie intimații-pârâți SC F. SA Fălticeni prin SC R.C. SRL au fost obligați să plătească reclamantului suma de 725 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva deciziei pronunțate de instanța de apel, în urma rejudecării apelului, a declarat recurs reclamantul B.V., prin care a arătat că nu i-a fost aplicată Legea nr. 10/2001, deși imobilul din litigiu este sub incidența acestei legi că trebuia să-i fie restituită suprafața de 2146 mp, liberă de construcție, mai puțin 47 mp pe care este amplasată o magazie ușor demontabilă, fiind aplicabil art. 10 alin. (3) din Legea nr. 10/2001. Intimații-pârâți SC F. SA Fălticeni prin SC R.C. SRL au declarat recurs în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În susținerea motivului de recurs, s-a arătat că instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 261 alin. (1) pct. 3 și 5 C. proc. civ.

deoarece nu a examinat și nu a înlăturat motivat apărările formulate, nu a respectat recomandările deciziei nr. 984 din 9 februarie 2002 a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind determinarea regimului juridic al terenului; că schimbul de terenuri efectuat prin decizia nr. 731 din 20 decembrie 1978 este legal și că prin adresa cu nr. 12355/20/2006, emisă de primăria Fălticeni recurentului-reclamant i s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 pentru întreaga suprafață de teren cu care autorul său B.V. a fost înscris în registrul agricol pe anii 1959-1962. Recursurile vor fi respinse ca nefondate pentru următoarele considerente. Cu privire la recursul declarat de reclamant: Ca urmare a deciziei de casare nr. 984, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a stabilit că pentru diferența de teren pentru care nu s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Legilor fondului funciar, este aplicabilă Legea nr. 10/2001.

Verificând regimul juridic al terenului instanța de apel a hotărât că pentru suprafața de 1910 mp, reclamantul este îndreptățit la măsuri reparatorii prin echivalent, suprafață aflată în patrimoniul SC F. SA, societate în lichidare. Astfel hotărârea instanței de apel este legală și recursul reclamantului nu este fondat. Cu privire la recursul pârâtei SC F. SA Fălticeni prin lichidator SC R.C.: Motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., privește două ipoteze și anume pronunțarea unei hotărâri lipsite de temei legal și pronunțarea unei hotărâri cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii. Analizând decizia instanței de apel prin prisma acestui motiv invocat de pârâtă ca temei legal se constată că acesta nu este fondat.

Astfel, admițând apelul reclamantului și rejudecând cauza, instanța de apel a respectat întocmai recomandările deciziei civile nr. 984 din 9 februarie 2002 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Reținând astfel, că terenul nu poate fi restituit în natură reclamantul fiind îndreptățit la măsuri reparatorii prin echivalent. Procedând în acest fel, nu se poate reține incidența motivului 9 al art. 304 C. proc. civ., hotărârea instanței de apel fiind legală. În raport de dispozițiile art. 312 C. proc. civ., recursurile vor fi respinse ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamantul B.V. și de pârâta SC F. SA prin lichidator SC R.C. SRL Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 februarie 2007.