ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3625/2006
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3625/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată
la 29 aprilie 2004, reclamanta SC C. SA Galați cheamă în judecată pe pârâtul B.S.
solicitând instanței obligarea pârâtului la a pune la dispoziția
reprezentantului legal al Consiliului de Administrație al reclamantei P.I., sediul
acesteia împreună cu toate bunurile imobile, arhiva, documentele contabile și
ștampila societății.
Prin sentința civilă nr. 1008
din 2 iulie 2004, Tribunalul Galați, secția comercială, respinge, ca nefondată,
cererea de suspendare a judecării cauzei în baza art. 244 alin. (1) pct. 2 C.
proc. civ., formulată de pârât, respinge excepțiile privind lipsa calității de
reprezentant a numitului P.I. și a calității procesuale pasive a pârâtului,
invocate de acesta din urmă, ca nefondate, admite acțiunea reclamantei și
obligă pârâtul să predea reclamantei bunurile imobile, arhiva, documentele contabile
și ștampila societății.
Pentru a decide astfel,
instanța a reținut că nu-și produce efecte hotărârea A.G.A. a societății
reclamante din 7 octombrie 2003 de care se prevalează pârâtul întrucât
înregistrarea acesteia la O.R.C. a fost suspendată, iar prin decizia civilă nr.
250/R/2004, Curtea de Apel Galați a respins recursul, ca nefondat, și că își
produce efecte hotărârea A.G.A. din 6 iulie 2003 prin care este revocat fostul
președinte, pârâtul, și ales ca administrator și Președinte al Consiliului de
Administrație acționarul P.I., mențiunile relative la modificarea în acest sens
a actului constitutiv al societății reclamante fiind operate la O.R.C. Galați,
precum și că prin rezoluția nr. 2153/P/2003 a Parchetului de pe lângă
Judecătoria Galați a fost confirmată propunerea de neîncepere a urmăririi
penale împotriva numitului P.I., iar pârâtul a refuzat să predea reclamantei
sediul societății și bunurile imobile, arhiva, documentele contabile și
ștampila societății punând astfel reclamanta în imposibilitatea elaborării
bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul următor și a achitării
obligațiilor fiscale.
Prin decizia civilă nr. 200/
A din 6 decembrie 2004, Curtea de Apel Galați, secția comercială și de
contencios administrativ, respinge, ca nefondat, apelul declarat de pârât
împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond, reținând că suspendarea
judecării cauzei pentru motivul prevăzut de art. 244 alin. (1) pct. 2 C. proc.
civ., este o facultate a instanței și nu o obligație chiar dacă s-a dispus
începerea urmăririi penale împotriva lui P.I. în favoarea căruia operează
prezumția de nevinovăție până la rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare,
că pârâtul are calitate procesuală pasivă întrucât deși a fost revocat din
funcție, hotărârea A.G.A. nr. 3 din 6 iulie 2003 fiind desființată prin decizia
civilă nr. 1306 din 22 decembrie 2003 a Curții de Apel Galați, mențiunea fiind
operată la O.R.C., acesta a continuat să se comporte ca un adevărat
administrator, dispunând de documentele societății și de bunurile acesteia,
fapt necontestat de pârât și de natură a împiedica întocmirea bugetului de
venituri și cheltuieli de către persoana legal împuternicită.
Împotriva deciziei
menționate pârâtul declară recurs solicitând, cu invocarea motivelor prevăzute
de art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ., admiterea acestuia, modificarea în tot
a deciziei recurate în sensul respingerii acțiunii ca fiind nefondată și, pe
cale de consecință dispunerea întoarcerii executării conform art. 404 și
următoarele C. proc. civ.
În susținerea recursului
său, recurentul critică instanța de apel pentru neexercitarea rolului activ al
judecătorului întrucât nu a stabilit corect și fără echivoc obiectul acțiunii
limitându-se a presupune că reprezentantul societății reclamante și pârâtul în
calitate de acționari ai societății cunoșteau patrimoniul social și deci
pârâtul recurent știa la ce se referă reclamanta când a cerut predarea
bunurilor imobile și mobile ale societății, bunuri neidentificate de instanța
de fond și de apel. Arată recurentul că nici calitatea lui P.I. de asociat cu
recurentul în societatea reclamantă nu a fost corect stabilită de instanță,
acesta neavând calitate de acționar cum greșit reține instanța de apel.
Recurentul critică instanța
de apel care nu a admis cererea de suspendare a judecării cauzei în baza
dispozițiilor art. 244 al.2 pct. 2 C. proc. civ., luând în considerare o
rezoluție din 2003 desființată și nu s-a pronunțat asupra cererii de suspendare
întemeiată pe dispozițiile art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la
soluționarea dosarului nr. 215/2004, dezlegarea pricinii atârnând în tot de
existența dreptului ce făcea obiectul menționatului dosar.
Mai critică recurentul
instanța de apel și pentru soluționarea greșită a excepției lipsei calității
procesuale pasive a pârâtului care de la data de 7 octombrie 2003, prin
hotărârea A.G.A. pierde calitatea de administrator, fiind doar acționar al
societății pârâte, astfel că nu putea deține documentele societății sau
bunurile sale mobile și imobile cum greșit a apreciat instanța.
Recurentul critică decizia
atacată și pentru lipsa unei motivări corecte și întemeiate a soluției,
instanța ignorând că elaborarea bugetului de venituri și cheltuieli ca
atribuție a societății fusese îndeplinită, imposibilitatea executării acestei
obligații invocată de reclamantă neputând astfel constitui singurul temei de
admitere a acțiunii.
Prin întâmpinarea depusă la
dosar reclamanta, prin administrator P.I., solicită respingerea recursului,
subliniind că recurentul pârât nu a avut și nu are altă calitate decât aceea de
acționar al societății reclamante, calitate pe care o are și administratorul
intimatei reclamante.
Recursul este fondat.
Recurentul își întemeiază
recursul pe motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ., dar din
susținerile sale rezultă că reproșează instanței nemotivarea soluției, astfel
că, dându-se eficiență dispozițiilor art. 306 alin. (3) C. proc. civ., se va
examina recursul și sub aspectul art. 304 pct. 7 C. proc. civ., dar nu se va
avea în vedere motivul prevăzut de art. 304 pct. 10 C. proc. civ. invocat,
întrucât dispoziția menționată fiind abrogată prin art. I pct. 111
1
din O.U.G. nr. 138/2000 aprobată prin Legea nr. 219/2005.
Din examinarea motivelor
invocate de recurent ca și din actele dosarului se reține că într-adevăr acțiunea
a fost promovată în numele SC C. SA de o persoană care nu avea calitatea de
reprezentant, respectiv de P.I., întrucât prin sentința civilă nr. 2775 din 29
octombrie 2003, Tribunalul Galați a constatat nulitatea hotărârii nr. 3 a A.G.A.
din 6 iulie 2003 prin care P.I. fusese desemnat administrator al societății
reclamante intimate, soluție definitivă prin decizia nr. 58/ A din 12 aprilie
2006 a Curții de Apel Galați.
Lipsa calității de
reprezentant al societății reclamante intimate a lui P.I. este reținută
irevocabil atât prin decizia nr. 1057 din 15 martie 2006 a Înaltei Curți de
Casație și Justiție, secția comercială, cât și prin decizia nr. 1064 din 15
martie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială.
Se reține, de asemenea, că
prin hotărârea A.G.A. a reclamantei intimate din 7 octombrie 2003 s-a desemnat
un nou consiliu de administrație al reclamantei compus din B.V., președinte, B.C.
și T.I.M. administratori, cererea de anulare a menționatei hotărâri fiind
respinsă prin sentința nr. 1350 din 29 octombrie 2004 a Tribunalului Galați,
soluție rămasă definitivă prin decizia 69 din 24 mai 2005 a Curții de Apel
Galați și irevocabilă prin decizia nr. 1064 din 15 martie 2006 a Înaltei Curți
de Casație și Justiție, secția comercială.
Lipsa calității lui P.I. de
administrator al societății reclamante și de acționar ai acesteia, precum și
lipsa calității recurentului de administrator al aceleiași societăți, acesta
fiind numai acționar al societății, reiese și din certificatele constatatoare
eliberate de O.R.C. Galați cu nr. 13017 din 11 octombrie 2004, anterior
pronunțării deciziei recurate, ultimul cu nr. 31538 din 13 noiembrie 2006.
Astfel fiind, se constată că
instanța de apel nu a examinat cu atenție excepțiile invocate de recurentul
reclamant, apelant, referitoare la lipsa calității procesuale active a lui P.I.
ca reprezentant legal al reclamantei, calitate pe care nu o avea la data
promovării acțiunii și pe care nu o are nici în prezent. Se constată, de
asemenea, că instanța de apel nu a examinat, ca și instanța de fond de altfel,
și nu s-a pronunțat cu privire la cererea pârâtului apelant, recurentul de
față, asupra cererii de suspendare a judecării pricinii întemeiată pe motivul
prevăzut de art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., apelantul solicitând
suspendarea judecății până la soluționarea cauzei ce forma obiectul dosarului nr.
215/2004 pe rolul Tribunalului Galați în care s-a pronunțat sentința nr. 1350
din 29 octombrie 2004, anterior deci pronunțării deciziei recurate, prin care
s-a respins acțiunea promovată de reclamantă prin P.I. privind anularea
hotărârii A.G.A. din 7 octombrie 2003 prin care fusese ales un nou consiliu de
administrație din care P.I. nu făcea parte, soluție irevocabilă prin decizia nr.
1064 din 15 martie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția
comercială.
Se mai constată că
recurentul a avut în momentul introducerii acțiunii și în prezent numai
calitatea de acționar al societății reclamante, așa cum de altfel a și susținut
constant, instanța de apel reținând nemotivat că acesta a continuat să se
comporte ca un adevărat administrator.
Nemotivat a stabilit
instanța de apel imposibilitatea reclamantei de a elabora bugetul de venituri
și cheltuieli prin persoane abilitate să reprezinte în mod legal societatea în
condițiile în care a reținut totuși că au fost depuse documentele atestând elaborarea
respectivului buget.
Astfel fiind, se constată că
decizia apelată nu cuprinde motivele pe care se sprijină precum și că este
lipsită de temei legal, instanța neindicând dispozițiile legale în temeiul
cărora a reținut că P.I. ar avea calitatea de reprezentant legal al
reclamantei, deși a reținut că hotărârea A.G.A. nr. 3 din 6 iulie 2003 fusese
desființată prin decizia civilă nr. 1306 din 22 decembrie 2003, situație față
de care, fiind întrunite motivele prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 C. proc.
civ., cu aplicarea art. 312 alin. (1) și (3) C. proc. civ., recursul
recurentului pârât urmează a fi admis, iar decizia recurată urmează a fi
modificată în sensul că apelul aceleiași părți va fi admis și, pe cale de
consecință, sentința pronunțată de instanța de fond urmează a fi schimbată în
tot în sensul că acțiunea reclamantei va fi respinsă ca fiind promovată de o
persoană fără calitate de reprezentant legal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
pârâtul B.S. împotriva deciziei nr. 200/ A din 6 decembrie 2004 a Curții de
Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ, pe care o
modifică în sensul că admite apelul aceleeași părți.
Schimbă în tot sentința
civilă nr. 1008 din 2 iulie 2004 a Tribunalului Galați în sensul că respinge acțiunea
reclamantei SC C. SA Galați.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 16 noiembrie 2006.