ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 548/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

dosarului, constată următoarele:

La data de 2 iunie 2005,

reclamanta SC P.L. SRL București a chemat în judecată pe pârâta SC L. SRL

Oradea pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună rezoluțiunea

contractului de vânzare cumpărare încălțăminte, cu cheltuieli de judecată.

Prin încheierea din 17 noiembrie

2005 a Tribunalului București (corectată în sentința civilă nr. 4693) a fost

admisă excepția prescripției dreptului material la acțiune și în consecință

acțiunea reclamantei a fost respinsă ca prescrisă.

Curtea de Apel București,

prin decizia civilă nr. 286 din 15 mai 2006, a respins apelul reclamantei, ca

nefondat.

Împotriva acestor hotărâri

judecătorești reclamanta a declarat recurs, susținând, în esență, că acțiunea

sa a fost greșit respinsă ca prescrisă, aplicându-se prescripția de 6 luni,

când a solicitat rezoluțiunea contractului executat cu întârziere întrucât

cursul prescripției a fost întrerupt prin recunoașterea dreptului său de către

pârâtă prin acordul de înlocuire a mărfii necorespunzătoare calitativ.

Recursul este întemeiat

pentru cele ce se vor arăta în continuare.

Din examinarea lucrărilor

dosarului se constată că reclamanta a formulat o acțiune cerând rezoluțiunea

contractului de vânzare-cumpărare de produse, ce a fost executat cu întârziere,

prin livrarea neînsoțită de certificate de calitate care să ateste standardul

produselor respective, invocând dispozițiile art. 1021 și 1073 C. civ.

Astfel că, în cazul

neexecutării obligațiilor din contractul de vânzare-cumpărare părțile pot

solicita rezoluțiunea contractului în condițiile stabilite de art. 1020 și 1021

C. civ.

În speță, rezultă că

reclamanta a formulat o acțiune în rezoluțiunea a contractului de

vânzare-cumpărare și nu o acțiune în pretenții privind repararea unei pagube

produse de viciile ascunse ale produselor livrate.

În consecință, în cauză sunt

incidente dispozițiile art. 3 din Decretul nr. 167/1958, fiind aplicabil

termenul general de prescripție de 3 ani și nu cel de 6 luni prevăzut de art. 5

privind viciile ascunse, reținut greșit de instanțe, situație în care acțiunea

reclamantei nu era prescrisă.

Astfel că, recursul

reclamantei va fi admis, se va modifica hotărârea atacată, va fi admis și

apelul aceleiași părți, va fi desființată hotărârea primei instanțe căreia i se

va trimite cauza pentru judecarea pe fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de reclamanta SC P.L. SRL București împotriva deciziei comerciale nr. 286

din 15 mai 2006 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială.

Admite și apelul declarat de

aceeași parte împotriva încheierii din 17 noiembrie 2005 a Tribunalului

București, secția a VI a comercială, pe care o desființează și trimite cauza

spre judecarea pe fond a cauzei aceluiași tribunal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 6 februarie 2007.