ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 624/2007

Asupra recursurilor

de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul

Tribunalului Arad la data de 4 iulie 2003,

M.E. a solicitat, în contradictoriu cu R.N.P. prin

Direcția Silvică Arad, anularea deciziei nr. 113 din 2 iunie 2003 emisă de

pârâtă, ca netemeinică și nelegală, constatarea trecerii abuzive în

proprietatea statului, fără titlu

valabil a

imobilelor înscrise în: C.F. 1922 Nadas top 500-501.502-503/d - cota de 3/6,

C.F.

361 Nadas top 1884, C.F. 362 Nadas top 1886, C.F. 364 Nadas top

1891, C.F. 371 Nadas top 1892, C.F. 445 Nadas top 1887, 1890, 1888/a, C.F. 360

Nadas top 1889, C.F. 359 Nadas top 1888, C.F. 354 Nadas, C.F. 349 Nadas, C.F.

268 Nadas top 782, 1026, 1545, C.F. 97 Nadas top 847 (1362, 1363) și

restituirea în natură, în favoarea reclamantei, a cotei de 56,25% din imobilele

menționate.

Ulterior, reclamanta a depus o

precizare de acțiune prin care a arătat că își rezumă pretențiile față de

pârâtă la restituirea în natură a cotei de 56,25% din toate terenurile cu

vegetație forestieră preluate abuziv de la autoarea sa, respectiv din imobilul

înscris în C.F. 354 Nadas: parcela cu nr.topografic 1288 (de sub A-l-21)

-constând în Pădure la Dumbrava, inclusiv cabana Tesa amplasată pe acest teren,

parcela cu nr.topografic 1367 (de sub A-l-28), constând în Pădure la

Debelagora, inclusiv cabana Debelagora amplasată pe acest teren și parcela cu

nr.topografic

1494/a.2.2.d.3 (rezultată în

urma dezmembrării imobilului de sub A-l-139) - constând în Pădure în Valea

Slatina, acestea fiind singurele dintre imobilele revendicate care se află

în

prezent în administrarea pârâtei. A arătat că renunță a mai revendica imobilele

înscrise în C.F. 361, 362, 364, 371, 445, 360, 359, 349, 268, 97 Nadas precum

și în C.F. 354 Nadas, pozițiile care nu au fost menționate, acestea fiind

deținute de Primăria comunei Taut.

Tribunalul Arad, secția civilă, prin sentința

nr. 750 din 13 noiembrie 2003 a admis acțiunea exercitată și precizată de

reclamantă împotriva pârâtei R.N.P.

prin

Direcția Silvică Arad și, în consecință, a anulat decizia nr. 113 din 2 iunie

2003

emisă de pârâtă ca netemeinică și nelegală. A constatat trecerea abuzivă în

favoarea (proprietatea) statului, fără titlu valabil, a următoarelor imobile:

din imobilul înscris în C.F. 354 Nadăș: parcela cu nr.top.1288 (de sub A 1-21)

constând în Pădure la Dumbrava, inclusiv Cabana TESA amplasată pe acest teren

și care, de asemenea, a

fost preluată

abuziv de la autoarea reclamantei, parcela cu nr.top 1367 (de sub A 1-28)

constând

în pădure de la Debelagora, inclusiv cabana Debelegora amplasată pe acest

teren și care, de asemenea, a fost preluată

abuziv de la autoarea reclamantei și parcela

cu nr.top 1494/a.2.2.d.3

(rezultată în urma dezmembrării imobilului de sub A-1-139) constând în pădure

în Valea Slatina. A dispus restituirea în natură în favoarea reclamantei a

cotei de 56,25% din aceste imobile.

Apelul declarat de pârâta R.N.P. prin

Direcția Silvică Arad împotriva hotărârii tribunalului a fost admis de Curtea

de Apel Timișoara, secția civilă,

prin

decizia nr. 974 din 12 mai 2004. A fost schimbată în parte sentința apelată în

sensul

că a fost admisă în parte contestația formulată de M.E. și, în

consecință: a fost anulată decizia nr. 113 din 2 iunie 2003 emisă de pârâtă și

a fost obligată aceasta să emită o nouă decizie pentru măsuri reparatorii în

echivalent pentru 660 acțiuni din totalul de 4440 acțiuni. S-a păstrat în rest

sentința atacată.

S-a reținut că potrivit tabelului

acționarilor societății Forestiera Nadăș SAR Arad, care au luat parte la

Adunarea Generală Ordinară din 14 aprilie 1948, autoarea reclamantei, G.E. a

deținut un număr de 660 acțiuni din totalul de 4460 acțiuni. Întrucât

respectivul înscris poartă data cea mai apropiată de cea a naționalizării,

curtea a apreciat că se impune a fi avut în vedere pentru determinarea, atât a

calității de persoană îndreptățită a reclamantei, cât și a întinderii dreptului

la măsuri reparatorii a acesteia. Așa cum prevede art. 18 lit. a) din Legea nr.

10/2001, măsurile reparatorii se stabilesc numai în echivalent între altele și

în ipoteza în care persoana îndreptățită era asociat la persoana juridică

proprietară a imobilelor și a activelor la data preluării acestora în mod

abuziv, cu excepția cazului în care persoana îndreptățită era asociat

unic ori persoanele îndreptățite asociate erau

membrii aceleiași familii, astfel încât, față

de interdicția expresă de

restituire în natură a imobilelor, instanța de apel a apreciat că în mod greșit

prima instanță a dispus restituirea în natură.

Împotriva deciziei pronunțată în apel au

declarat recursuri reclamanta M.E. și pârâta R.N.P., R. prin Direcția Silvică

Arad.

Prin motivele de recurs, reclamanta a

considerat eronată modificarea sentinței tribunalului de către instanța de

apel, considerând că s-a interpretat simplist natura juridică a dreptului

acționarilor asupra patrimoniului societății ale cărei acțiuni le dețin. Nu e

vorba de o creanță obișnuită, care nu poate avea asupra patrimoniului

societății decât dreptul de a încasa suma respectivă și eventual unele

garanții, acționarul având „un drept de creanță împotriva societății, de o

natură specială, cu caracter social (dreptul de a participa la luarea

deciziilor în adunarea generală, dreptul de beneficii și la împărțirea

activului social în caz de lichidare)", motiv pentru care e firesc să se

dea prioritate opțiunii asociaților de a primi bunurile în natură de la stat,

care a desființat abuziv societatea și i-a preluat patrimoniul fără titlu

legal. Totodată, s-a arătat că întrucât imobilele au fost preluate de stat fără

titlu valabil, se consideră că acestea nu au ieșit niciodată din patrimoniul

persoanei juridice care Ie-a deținut.

Pârâta, în raport de dispozițiile art. 8 din

Legea nr. 10/2001, a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, arătând că în

materia terenurilor forestiere există reglementări

speciale, respectiv Legea nr. 18/1991 și Legea nr. 1/2000, cu

modificările ulterioare, care

instituie o adevărată incapacitate

juridică de a dobândi pe calea retrocedării o suprafață de pădure mai mare de

10 ha. A arătat totodată că din actele existente la dosarul cauzei nu rezultă

că la momentul deposedării, autoarea reclamantei ar fi deținut acțiuni la

S.F.N. SAR, impunându-se admiterea excepției lipsei calității

procesuale active. în ceea ce privește imobilele

clădiri, s-a precizat că reclamanta nu a

depus nici o probă din care să

rezulte că acestea au fost vreodată proprietatea S.F.N.SAR.

Urmare a decesului recurentei-reclamante M.E.,

demersul judiciar a fost continuat de moștenitorii acesteia, respectiv C.M.A.

și C.V.A., potrivit certificatului de calitate de legatar nr. 7 din 14 ianuarie

2005.

Recursul declarat de pârâta R.N.P., R. prin

Direcția Silvică Arad urmează a se admite, pentru considerentele ce se vor

expune în continuare.

Prin

concluziile scrise depuse pentru termenul din 10 ianuarie 2007, C.M.A.

și C.V.A. au solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei

apelate, în sensul admiterii apelului declarat de pârâta R.N.P. prin Direcția

Silvică Arad împotriva sentinței tribunalului și schimbarea în tot a acesteia

în sensul respingerii acțiunii ca rămasă fără obiect. Au arătat că acțiunea din

dosarul nr. 457/2006 al Judecătoriei Ineu vizează imobile care se regăsesc și

în obiectul cererii de chemare în judecată din dosarul nr. 5618/2003 al

Tribunalului Arad, aflat în recurs pe rolul înaltei Curți de Casație și Justiție

în dosar nr. 39427/1/2004 (nr.vechi 16843/2004). Astfel, prin sentința civilă

nr. 750 din 13 noiembrie 2003 s-a admis acțiunea cu privire la parcelele

înscrise în C.F. nr. 354 Nadăș cu nr.top.1228 (Pădure la Dumbravă, inclusiv

cabana Tesa amplasată pe acest teren), nr.top 1367 (Pădure la Debelagora,

inclusiv cabana cu același nume amplasată pe acest teren) și

nr.top.1494/a.2.2.d.3 (pădure în Valea Slatina), iar prin sentința civilă

nr.657 din 30 martie 2006, pronunțată de Judecătoria Ineu în dosarul nr. 457/2006,

s-a admis în mod irevocabil acțiunea cu privire la terenurile împădurite și la

construcțiile aflate pe ele, printre care se află și cele trei parcele cu

cabanele Tesa și Debelagora, situate pe două

dintre

ele, înscrise în C.F. nr. 354 Nadăș cu nr.top.1228, 1367 și 1494/a.2.2.d.3,

vizate de

sentința nr.750 din 13 noiembrie 2003 a Tribunalului Arad,

secția civilă. Cum în procesul soluționat în mod irevocabil prin sentința

civilă nr.657/2006 a Judecătoriei

Ineu,

instanța s-a pronunțat cu privire la o cerere identică cu aceea din prezentul

dosar,

aflat în faza recursului, s-a solicitat a se reține că acțiunea

din dosarul de față a rămas fără obiect. în dovedirea celor afirmate,

recurenții-reclamanți C.M.A. și C.V.A. au depus sentința civilă nr. 657 din 30

martie 2006 pronunțată de Judecătoria Ineu, purtând mențiunea definitivă și

irevocabilă prin respingerea recursului prin decizia civilă nr. 718/R/2006 a

Tribunalului Arad.

În același sens, sunt și concluziile

scrise depuse de recurenții-reclamanți

C.M.A.

și C.V.A. la data de 18 ianuarie 2007, prin care au arătat

că după

adoptarea Legii nr. 247/2005 au formulat cerere adresată Comisiei locale de

aplicare a Legii nr. 1/2000 de pe lângă Primăria

comunei Tauț, județul Arad, prin care au

solicitat în temeiul Legii nr.

1/2000, reconstituirea dreptului de proprietate, în calitate de legatari

universali ai lui M.E., cu privire la terenurile împădurite pe care statul

comunist Ie-a preluat de la autoarea acesteia G.E., ceea ce a dus la existența

a două dosare, cu acțiuni identice, judecate între aceleași părți, dintre care

într-un cererea a fost soluționată în mod irevocabil.

Pentru aceste motive,

recurenții-reclamanți au solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei

din apel și schimbarea soluției primei instanțe în sensul: respingerii acțiunii

ca rămasă fără obiect, respingerii acțiunii ca lipsită de interes sau

respingerii acțiunii ca urmare a admiterii excepției autorității lucrului

judecat.

Pentru cele ce preced, urmează a se

admite recursul declarat de R.N.P., R. prin Direcția Silvică Arad, a se

modifica decizia atacată în sensul admiterii apelului aceleiași pârâte și

schimbării în tot a sentinței tribunalului și a se respinge contestația

formulată de reclamanta M.E. împotriva deciziei emisă de pârâtă.

Pe cale de consecință, se va respinge

recursul declarat de reclamanta M.E. și continuat de C.M.A. și C.V.A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de pârâta R.N.P., R. prin Direcția Silvică

Arad împotriva deciziei nr. 974 din 12 mai 2004 a Curții de Apel Timișoara,

secția civilă.

Modifică decizia atacată în sensul că admite

apelul aceleiași pârâte și schimbă în tot sentința nr. 750 din 13 noiembrie

2003 a Tribunalului Arad, secția civilă, și respinge contestația formulată de

M.E. împotriva deciziei nr. 113 din 23 mai 2003 emisă de pârâtă.

Respinge ca nefondat recursul declarat de

reclamanta M.E. și continuat de C.M.A. și C.V.A. împotriva aceleiași decizii.

Irevocabilă.

P

ronunțată în ședință publică, astăzi 25

ianuarie 2007.