ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3009/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 6 ianuarie 2004 reclamanta D.D. a chemat în judecată Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și SC C. SA Arad solicitând ca instanța să dispună anularea parțială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M 07 nr. 2877 din 5 mai 2003. În motivarea acțiunii a arătat că în mod eronat Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a emis în favoarea SC C. SA certificat și pentru suprafața de 4500 mp pentru care a formulat notificare spre a-i fi retrocedată în calitate de moștenitoare a fostului proprietar. A mai arătat că pârâții aveau obligația să suspende procedura atribuirii terenului până la soluționarea notificării, ceea ce nu a făcut și nici până în prezent nu a fost rezolvată notificarea cu toate că au trecut doi ani.

Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 230 din 6 aprilie 2004 a admis acțiunea, în sensul că a anulat în parte certificatul de atestare a dreptului de proprietate pentru suprafața de 4500 mp teren înscris în C.F. nr. 6301 și nr. 8453 Arad, nr. top 4729/a/1 și a obligat pârâții la plata sumei de 1.038.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Recursurile declarate de pârâți împotriva sentinței au fost admise de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 2088 din 29 martie 2005 prin care s-a casat hotărârea contestată și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță cu îndrumarea ca instanța de fond să verifice dacă reclamanta s-a adresat instanței civile competentă că soluționeze cererea de restituire a terenului și să analizeze planul de identificare și parcelare din care rezultă că i s-a restituit reclamantei doar suprafața de 656 mp. Rejudecând cauza Curtea de Apel Timișoara prin sentința civilă nr. 64 din 22 februarie 2006 a admis în parte acțiunea dispunând anularea certificatului pentru suprafața de 656 mp înscrisă în C.F.

nr. 8453 Arad nr. top 4729/a/1/1. Instanța a reținut în motivarea sentinței că A.P.A.P.S. a comunicat pârâtei cu privire la notificarea reclamantei privind restituirea în natură a suprafeței de 4500 mp teren că această restituire nu este posibilă, reclamanta având posibilitatea să solicite măsuri reparatorii prin echivalent. Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs atât reclamanta D.D. cât și pârâta SC C. SA care au fost admise de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 4596 din 14 decembrie 2006, casată sentința atacată și cauza trimisă spre rejudecare.

Pentru a hotărî astfel instanța supremă a reținut că pentru a se pronunța o hotărâre legală și temeinică este necesară administrarea probei cu expertiza tehnică prin care să se stabilească poziționarea corectă a terenului pentru care reclamanta pretinde că a aparținut autorului său, dacă acest teren este cuprins în totalitate sau în parte în certificatul contestat, dacă se află în posesia SC C. SA, precum și dacă pe acest teren există construcții. Rejudecând cauza după a doua casare, Curtea de Apel Timișoara, prin sentința civilă nr. 79 din 20 martie 2007, a admis acțiunea formulată de D.D.. A anulat în parte certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M 07 nr. 2877 din 5 mai 2003 pentru suprafața de 3840 mp de teren înscrisă în C.F.

nr. 6301 Arad cu nr. top 4729/a/1/2 în prezent înscrisă în C.F. nr. 8453 Arad, certificat emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale în favoarea SC C. SA Arad. Pentru a se pronunța astfel, s-a reținut că din probele administrate în dosar și anume Referatul cu nr. 14772 din 17 noiembrie 2003 întocmit de Primăria municipiului Arad, în baza notificării formulate de reclamanta D.D., în temeiul Legii nr. 10/2001 prin care a solicitat restituirea în natură sau acordarea de despăgubiri pentru imobilul în suprafață de 4500 mp înscris în C.F. nr. 6301 Arad cu nr. top 4728/a/1 rezultă că acest imobil a fost proprietatea numitei T.S. și a fost trecut prin naționalizare în proprietatea Statului Român iar în baza deciziei nr. 4725/1965, emisă de Sfatul popular al regiunii Banat, imobilul s-a transcris în C.F.

nr. 8453 Arad sub nr. de ordine A 1.3 fiind dat în administrarea operativă a SC C. SA Prin hotărârea nr. 37/2003 Consiliul Local Arad a parcelat imobilul cu nr. top 4729/a/1 în parcela cu nr. top 4729/a/1/1 în suprafață de 656 mp și în parcela cu nr. top 4729/a/1/2 în suprafață de 3840 mp. Având în vedere calitatea de succesoare a reclamantei după defuncta T.S., proprietara tabulară a întregului teren înscris în C.F. nr. 8453 Arad cu nr. top 4729/a/1/2 în suprafață 3840 s-a reținut că în mod greșit s-a atribuit în proprietatea SC C. SA acest teren motiv pentru care certificatul seria M 07 nr. 2877 este nelegal. Și această hotărâre a fost atacată cu recurs de către SC C. SA care a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.

Recurenta a susținut în esență că prima instanță nu s-a conformat celor dispuse de instanța de recurs prin decizia nr. 4596/2006, în sensul de a administra o expertiză în cauză, și în mod greșit a anulat certificatul de atestare a dreptului de proprietate pentru suprafața de 3840 mp întrucât a devenit proprietara acestui teren prin efectul Legii nr. 15/1990 art. 30 alin. (2). Totodată a invocat în motivele de recurs dispozițiile art. 27 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 potrivit cărora pentru imobilele preluate cu titlu valabil, evidențiate în patrimoniul unei societăți comerciale privatizate cu respectarea dispozițiilor legale persoana îndreptățită are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent, corespunzătoare valorii imobilelor solicitate iar alin. (2) arată că notificarea prin care se solicită restituirea potrivit alin. (1) se adresează instituției publice implicate care a efectuat privatizarea, drept pentru care societatea a înaintat notificarea reclamantei către A.P.A.P.S.

Curtea analizând motivele de recurs în raport cu actele și lucrările dosarului precum și cu dispozițiile legale aplicabile constată că acestea sunt nefondate. Cu referire la motivul de recurs privind neefectuarea unei expertize topo conform celor dispuse de instanță de recurs, Curtea constată că acest motiv este neîntemeiat. Din practicaua sentinței civile nr. 79 din 20 martie 2007 rezultă că reprezentantul ambelor părții, inclusiv al SC C. SA au susținut că nu se impune efectuarea unei expertize întrucât din schița depusă în dosarul Curții de Apel Timișoara nr. 12330/2005 (filele 14 și 15) rezultă că terenul care a fost atestat prin certificatul atacat în favoarea pârâtei este cel cu nr. top 4729/a/1/2.

Și celelalte motive de recurs sunt nefondate pentru următoarele considerente: Reclamanta D.D. în calitate de succesoare a defunctei T.S. a contestat certificatul de atestare a dreptului de proprietate al SC C. SA Arad nr. top 2877 seria M 07 pentru suprafața de 4500 mp înscris în C.F. nr. 6301 și 8453 Arad nr. top 4729/a/1 arătând că i-a fost încălcat dreptul de a-i fi restituit în natură acest teren conform Legii nr. 10/2001. Reclamanta a formulat notificare solicitând restituirea în natură a terenului în suprafață de 4500 mp pe care a depus-o atât la Consiliul Local Arad cât și la SC C. SA. La registratura societății comerciale cererea a fost înregistrată la data de 7 iulie 2002 sub nr. 1047. Conform actelor depuse la dosar respectiv hotărârea consiliului local și extrasele C.F.

nr. 6301 și 8453 în certificatul de atestare a dreptului de proprietate emis în favoarea SC C. SA a fost cuprinsă doar suprafața de teren de 3840 mp înscrisă în C.F. nr. 8453 cu nr. topo 4729/a/1/2 restul de 656 mp aparținând Statului Român a fost înscrisă la nr. topo nr. 4729/a/1/1. Certificatul de atestare a dreptului de proprietate emis pârâtei SC C. SA pentru suprafața de 3840 mp teren este nelegal întrucât are ca obiect un bun restituibil în sensul prevederilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.

Așa cum rezultă din actele dosarului certificatul de atestare a dreptului de proprietate a fost emis la data de 5 mai 2003. La acea dată erau în vigoare dispozițiile Legii nr. 10/2001 și se formulase de către reclamanta în baza acestei legi notificare, înregistrată atât la Primăria Arad cât și la SC C. SA Articolul 20 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 consacră dreptul restituirii în natură a terenurilor deținute printre altele și de societăți comerciale, în acest sens fiind cererea reclamantei. Punctul 20.1 din H.G. nr. 498/2003 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 10/2000 statuează indisponibilizarea imobilelor restituibile pe calea prevăzută de lege cu privire la orice alte proceduri legale care tind să înstrăineze imobilul respectiv.

Prin emiterea certificatului în discuție ulterior declanșării procedurii de restituire a terenului, prin cererea reclamantei, întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 10/2001 au fost încălcate dispozițiile legale susmenționate. În temeiul prevederilor legale de mai sus pârâții aveau obligația să suspende procedura de emitere a certificatului până la soluționarea cererii reclamantei de a-i fi restituit terenul. Nu poate fi primită apărarea recurentei în sensul că dreptul de proprietate a fost obținut în baza Legii nr. 15/1990. Abia după verificarea îndeplinirii condițiilor acestui act normativ și numai când se constată îndeplinirea acestora, este emis certificatul conform H.G. nr. 834/1991, acest act administrativ fiind producător de efecte juridice.

Mai mult, prin emiterea certificatului are loc un transfer al proprietății de la Statul Român la o societate comercială privatizată. Acest certificat este nelegal, terenul în discuție fiind un imobil restituibil în sensul art. 20 alin. (1) și pct. 20.1 din normele de aplicare. Evident reclamanta poate obține fie restituirea în natură, fie acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, conform Legii nr. 10/2001, chestiune în să asupra cărora va decide instanța competentă potrivit Legii nr. 10/2001. Așa fiind nu sunt motive de modificare a sentinței atacate, astfel că în temeiul art. 312 C. proc. civ. recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de SC C. SA Arad împotriva sentinței civile nr. 79 din 20 martie 2007 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 iunie 2007.