ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2788/2013
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2788/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Deliberând asupra
cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea
înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, la data de
08
mai
2006, reclamantul F.V.
a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Suceava și a solicitat instanței
ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună stabilirea punctajului
mediu anual la nivelul a 1,94058 puncte și obligarea pârâtei la plata
drepturilor de pensii cuvenite corespunzător unui punctaj mediu anual de
1,78948 puncte de la data modificării acestuia și până în prezent, actualizate
în raport de rata inflației, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă
nr. 1820 din 11 noiembrie 2008, Tribunalul Suceava, a fost admis excepția prescripției
dreptului la acțiune invocată de pârâtă și a respins cererea reclamantului privind
acordarea drepturilor de pensie restante pentru perioada 01 ianuarie 2002-07
mai 2003 ca fiind prescrisă.
A admis în parte acțiunea
formulată de contestatorul F.V. în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de
Pensii Suceava și a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 5.050,49 RON
cu titlu de drepturi de pensie restante pentru perioada 08 mai 2003-01 ianuarie
2006, actualizate în raport de indicele de inflație la data plății.
A respins cererea reclamantului
de stabilire a punctajului mediu anual la nivelul a 1,94058 puncte, ca nefondată
și a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 1.296 RON cu titlu de cheltuieli
de judecată.
Împotriva sentinței civile
nr. 1820 din 11 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava, a formulat recurs
intimata, iar prin decizia nr. 135 din 10 februarie 2009 Curtea de Apel Suceava,
secția conflicte de muncă și asigurări sociale a admis recursul intimatei, a casat
sentința recurată și a trimis cauza pentru rejudecare la Tribunalul Suceava.
În rejudecare, prin sentința
nr. 1173 din 18 mai 2009, Tribunalul Suceava, a admis excepția prescripției dreptului
la acțiune pentru perioada 1 ianuarie 2002-7 mai 2003 invocată de pârâtă și a respins
ca prescrisă cererea reclamantului privind acordarea drepturilor de pensie restante
pentru perioada 1 ianuarie 2002-7 mai 2003.
A admis în parte acțiunea
reclamantului F.V. și a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 5.050,49
RON cu titlu de drepturi de pensie restante, pentru perioada 8 mai 2003-1
ianuarie 2006 actualizate în raport de indicele de inflație la data plății.
A respins cererea reclamantului
de stabilire a punctajului mediu anual la nivelul a 1,94058 puncte, ca nefondată,
și a obligat pârâta să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de
1.296 RON.
Împotriva acestei sentințe
ambele părți au formulat recurs, iar prin decizia nr. 61 din 21 ianuarie 2010, Curtea
de Apel Suceava, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, a respins, ca nefondate,
recursurile declarate.
La data de 09
ianuarie 2013, a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție
cererea reclamantului F.V. intitulată „Recurs în anulare în parte”.
Față de împrejurarea că,
prin cererea formulată, reclamantul susține nelegalitatea deciziei pronunțate de
Curtea de Apel Suceava și având în vedere precizările formulate de acesta în cadrul
dezbaterilor, în raport de prevederile art. 316 C. proc. civ.. raportat la art.
84 C. proc. civ.., Înalta Curte va califica calea de atac cu care a învestită ca
fiind recurs.
Înalta Curte urmează a
respinge, ca inadmisibil, recursul declarat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 299 C.
proc. civ.. sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date
în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu
activitate jurisdicțională.
În cauză, hotărârea ce
face obiectul recursului - decizia civilă nr. 61 din 21 ianuarie 2010 a Curții de
Apel Suceava, secția conflicte de muncă și asigurări sociale - a fost pronunțată
în soluționarea unui recurs, fiind, în temeiul art. 377 alin. (2) pct. 4 C.
proc. civ.. o hotărâre irevocabilă.
Prin urmare, recursul
exercitat împotriva acestei decizii, având ca obiect o hotărâre irevocabilă, este
inadmisibil, urmând a fi respins ca atare.
În temeiul art. 316 raportat
la art. 137 C. proc. civ.., față de soluția pronunțată, Înalta Curte nu va mai analiza
criticile de nelegalitate cuprinse în recursul formulat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, calea de atac declarată
de reclamantul F.V. împotriva deciziei nr. 61 din 21 ianuarie 2010 a Curții de Apel
Suceava, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 mai 2013.