ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 639/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Hotărârea nr. 867 din 18 septembrie 2008 a

Plenului C.S.M. a fost respinsă cererea formulată de procurorii N.M., H.C., N.I.,

B.I., C.C.M., T.V., C.M., F.G. și M.C., prin care au solicitat recunoașterea

gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție.

Pentru a pronunța această

hotărâre, Plenul C.S.M. a reținut în esență că din interpretarea dispozițiilor

Legii nr. 303/2004 rezultă că, în cazul judecătorilor și procurorilor, cariera

profesională evoluează prin promovare în gradul profesional imediat următor

numai în urma susținerii și promovării, în condițiile legii, a concursului de

promovare în funcții de execuție.

S-a mai reținut că potrivit art.

65 alin. (6) din Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor,

judecătorul sau procurorul eliberat din funcție din motive neimputabile își

păstrează gradul profesional dobândit în ierarhia instanțelor sau a parchetelor

și că în temeiul art. 83 alin. (3) din același act normativ reîncadrarea în

funcția de judecător, procuror, magistrat asistent se face fără concurs și cu

avizul C.S.M. la instanțele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea în

cadrul cărora au funcționat până la data pensionării.

A concluzionat că exceptând

aceste situații de recunoaștere a gradului profesional anterior dobândit,

gradul profesional corespunzător tribunalului, curții de apel, respectiv al parchetelor

de pe lângă acestea sau Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție se dobândește numai în urma promovării examenului sau concursului

prevăzut de art. 43 - 47 din Legea nr. 303/2004.

Împotriva acestei hotărâri au

declarat recurs procurorii N.M., H.C., N.I., B.I., C.C.M., T.V., C.M., F.G. și

M.C., solicitând admiterea acestuia, anularea hotărârii recurate și obligarea

intimatului să le recunoască gradul profesional de procuror la Parchetul de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

În motivarea recursului,

recurenții au arătat că prin Hotărârea nr. 867 din 18 septembrie 2008 a

Plenului C.S.M. li s-a creat o discriminare în raport cu ceilalți procurori din

cadrul D.N.A. și D.I.I.C.O.T., care au obținut gradul profesional corespunzător

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ca urmare a numirii

în structurile specializate ale Ministerului Public prin hotărâri judecătorești

irevocabile pronunțate de instanța supremă.

Au mai învederat că

activitatea lor profesională desfășurată în faza cercetării judecătorești este

identică cu cea desfășurată în faza urmăririi penale de către procurorii de la

D.I.I.C.O.T., și deci ar fi ilogic să nu li se recunoască și recurenților

gradul profesional de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție.

Recurenții au apreciat că

tratamentul salarial diferențiat al procurorilor în favoarea magistraților de

la structurile specializate comparativ cu cel al procurorilor judiciari nu se

justifică, atâta vreme cât nu există diferențe sub aspectul competitivității

activității desfășurate.

Prin întâmpinare depusă la

dosar, intimatul a susținut că recursul este neîntemeiat, întrucât recurenții,

procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia nu au fost

numiți sau promovați anterior în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție ori în structurile D.N.A. sau D.I.I.C.O.T.

A mai arătat că potrivit art.

43 - 47 din Legea nr. 303/2004 promovarea procurorilor se face numai prin

concurs sau examen, în condițiile legii și că nici unul din recurenți nu a

susținut una din aceste probe.

De asemenea, intimatul a

considerat că recunoașterea unui grad profesional dobândit anterior are loc,

potrivit legii, fie prin păstrarea gradului dobândit în ierarhia instanțelor

sau parchetelor în cazul eliberării din funcție din motive neimputabile, fie

prin reîncadrarea în funcție după pensionare.

În finalul întâmpinării

intimatul a subliniat că hotărârile judecătorești irevocabile pronunțate de

Înalta Curte de Casație și Justiție nu pot fi invocate în cauză, întrucât

aceste hotărâri privesc pe procurorii numiți în cadrul structurilor speciale

ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, recurenții

aflându-se într-o cu totul altă situație.

Examinând actele și

lucrările dosarului din perspectiva motivelor de recurs invocate și a

apărărilor intimatului și ținând cont de înscrisurile depuse la dosar și de

normele aplicabile în materia supusă analizei, Înalta Curte constată că

recursul este nefondat, din considerentele ce se vor arăta în cele ce succed.

Recurenții îndeplinesc

funcții de procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba

Iulia, nefiind numiți sau promovați anterior în cadrul Parchetului de pe lângă

Înalta Curte de Casație și Justiție ori în structurile specializate ale D.N.A. ori

D.I.I.C.O.T.

Discriminarea pe care o

invocă recurenții în raport cu procurorii din cadrul D.N.A. și D.I.I.C.O.T. cărora

li s-a recunoscut, prin hotărâri judecătorești gradul profesional corespunzător

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, nu poate fi

reținută, cele două situații nefiind identice.

Este adevărat că nici

procurorii de la structurile specializate ale Ministerului Public nu au

susținut concursul ori examenul prevăzut de art. 43 - 47 din Legea nr. 303/2004,

dar aceștia, desfășurându-și activitatea, ca urmare a numirii în interiorul

structurilor respective, beneficiază de procedura specială de numire sau de

promovare într-o funcție de execuție, procedură derogatorie de la cea de drept

comun.

De altfel, C.S.M. a definit

în mod cuprinzător noțiunea de grad profesional ca fiind „dreptul unui

magistrat de a funcționa la un anumit nivel în ierarhia parchetelor, drept care

poate fi câștigat prin numire, promovare sau transfer, cu respectarea

dispozițiilor legale care reglementează cariera magistraților”. (Hotărârea nr. 878

din 13 decembrie 2007).

Oricare din modalitățile de

dobândire a gradului profesional menționate, alături de cele de drept comun,

concursul sau examenul, implică o selecție riguroasă a candidaților prin prisma

unor condiții și calități profesionale specifice.

În acest context susținerile

recurenților relative la identitatea activității lor cu cea a procurorilor de

la structurile specializate ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație

și Justiție ori invocarea tratamentului lor salarial diferențiat față de cel al

acestor categorii, nu sunt de natură să înfrângă realitatea că recurenții nu au

parcurs nici una din modalitățile de dobândire a gradului profesional ierarhic

superior prezentat anterior.

Cât privește excepția

invocată de intimat privind inadmisibilitatea recursului declarat de recurentul

B.I., suspendat din funcție întrucât împotriva sa s-ar fi pus în mișcare

acțiunea penală, Înalta Curte constată că aceasta nu îmbracă natura juridică a

unei veritabile excepții procesuale, fiind o apărare de fond.

În atare condiție, se

apreciază că soluția de respingere a recursului tuturor recurenților ce urmează

a fi pronunțată în cauză, răspunde pe deplin și excepției invocate de către

intimat, în sensul că hotărârea de față nu produce efecte juridice nici în ceea

ce-l privește pe recurentul B.I., căruia nu i se recunoaște gradul profesional

corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,

întrucât nu îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr. 317/2004.

Față de cele arătate, Înalta

Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a 2-a urmează să respingă recursul

declarat de recurenți ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de recurenții N.M., H.C., N.I., B.I., C.C.M., T.V., C.M., F.G. și M.C. împotriva

Hotărârii nr. 867 din 18 septembrie 2008 a Plenului C.S.M., ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 6 februarie 2009.