ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 636/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la data de 28 aprilie 2006 sub nr. 1194/CAF/2006 (7226/54/2006) pe rolul Curții

de Apel Craiova, reclamantul B.Șt.G. a formulat contestație împotriva ordinului

nr. 4631 din 21 martie 2006, emis de A.N.V., prin care a fost sancționat cu

„diminuarea drepturilor salariale cu 10 % pe o perioadă de 3 luni”, conform art.

65 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 188/1999, solicitând constatarea nulității

absolute a acestuia.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că ordinul a fost întocmit cu încălcarea prevederilor art.

35 alin. (2) din H.G. nr. 757/2003, în sensul că în cuprinsul ordinului nu este

cuprinsă descrierea faptei pentru care s-a aplicat sancțiunea, motivele pentru

care s-au înlăturat apărările formulate de funcționarul public, precum și

termenul în care sancțiunea disciplinară poate fi contestată, acestea atrăgând

după sine nulitatea absolută a actului administrativ.

Pârâtele au formulat

întâmpinare și au solicitat respingerea acțiunii, invocând în primul rând neîndeplinirea

procedurii prealabile prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004.

Prin sentința civilă nr. 685

din 8 septembrie 2006, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ

și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamant și a anulat Ordinul nr. 4631

din 21 martie 2005, emis de pârâta A.N.V.

Pentru a pronunța această

soluție instanța de fond a reținut, în esență, că actul sancționator a fost

încheiat cu nerespectarea condițiilor prevăzute de H.G. nr. 1210/2003,

respectiv cele ale art. 35 alin. (2) pct. e, care prevede sub sancțiunea

nulității absolute, termenul în care sancțiunea disciplinară poate fi

contestată.

În ceea ce privește excepția

neîndeplinirii procedurii prealabile instanța a reținut că aceasta este

nefondată în conformitate cu prevederile art. 68 din Legea nr. 188/1999.

Împotriva acestei hotărâri,

au declarat recurs pârâtele criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie,

invocând prevederile art. 304 pct. 7, 9 precum și cele ale art. 304

1

C. proc. civ.

De asemenea, au fost invocate

și prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004 și cele ale art. 109 alin. (2) C.

proc. civ., susținând că instanța de fond în mod greșit a respins excepția

neîndeplinirii procedurii prealabile ca nefondată.

Recurentele arată că în mod

eronat instanța a anulat Ordinul nr. 4631 din 21 martie 2006 având în vedere că

nu cuprinde mențiunea prevăzută de art. 35 alin. 2 lit. c) din Hotărârea nr. 1210/2003,

respectiv termenul în care putea fi atacat, deoarece potrivit prevederilor art.

68 din Legea nr. 188/1999, republicată, statuează că actul prin care a fost

aplicată sancțiunea disciplinară poate fi atacat în fața instanței, fără a

specifica cu exactitate termenul și actul normativ în baza căruia se poate

formula contestația.

Examinând cauza și sentința

atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile

legale incidente, inclusiv cele ale art. 304

1

C. proc. civ., Curtea

constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.

Prin Ordinul nr. 4631 din 21

martie 2006, reclamantul având funcția de inspector vamal superior, a fost

sancționat cu diminuarea drepturilor salariale cu 10 % pe o perioadă de 3 luni

în conformitate cu art. 65 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 188/1999.

Potrivit art. 67 alin. (7)

din Legea nr. 188/1999, prin hotărâre de guvern, H.G. nr. 1210/2003, se

stabilește modul de constituire a comisiilor de disciplină, și totodată

prevede, sub sancțiunea nulității absolute, termenul în care sancțiunea

disciplinară poate fi contestată.

Deci, instanța de fond în

mod corect a reținut că ordinul atacat este nelegal, deoarece nu s-a menționat

termenul în care sancțiunea disciplinară aplicată poate fi contestată astfel

cum este prevăzut în art. 35 alin. (2) lit. e) din H.G. nr. 1210/2003, fiind

astfel încheiat cu nerespectarea acestor condiții.

Curtea constată că instanța

de fond în mod corect a respins excepția neîndeplinirii procedurii prealabile

de către reclamant, deoarece potrivit dispozițiilor art. 68 din Legea nr. 188/1999

funcționarul public nemulțumit de sancțiunea aplicată se poate adresa instanței

de contencios administrativ, solicitând anularea sau modificarea, după caz, a

ordinului sau dispoziției de sancționare, în cauză funcționarul adresându-se

direct instanței de judecată, astfel cum prevede textul de lege sus citat.

Așa

fiind, nici această susținere a recurentelor nu poate fi

primită.

În consecință, pentru

considerentele arătate și în conformitate cu prevederile art. 312 C. proc.

civ., recursul va fi respins ca nefondat, menținându-se sentința atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de D.R.V. Craiova în nume propriu precum și în numele și pentru A.N.V. împotriva

sentinței civile nr. 685 din 8 septembrie 2006 a Curții de Apel Craiova, secția

contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 1 februarie 2007.