ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 637/2007
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 637/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursurilor de față;
Prin cererea înregistrată la 23 februarie 2004
reclamantul P.I. a chemat în judecată pe pârâta D.G.F.P. Gorj, solicitând
anularea Deciziei nr. 81 din 26 ianuarie 2004, repunerea în funcția de comisar
superior clasa I, obligarea pârâtei la plata diferenței drepturilor bănești
începând cu data de 1 ianuarie 2004 și până la data reintegrării efective,
obligarea pârâtei la cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii,
reclamantul a arătat că, decizia a fost emisă de un organ necompetent,
respectiv de directorul executiv al D.G.F.P. Gorj, deși Garda Financiară nu mai
făcea parte din structura Ministerului Finanțelor Publice, ci era în subordinea
Autorității Naționale de Control.
Reclamantul nu a formulat
cerere de transfer și nu și-a dat acordul la transferare.
La selectarea comisarilor
Gărzii Financiare Gorj nu s-au respectat criteriile stabilite prin Nota din 5
decembrie 2003.
Prin sentința nr. 221 din 2
iulie 2004 pronunțată în Dosarul nr. 391/C/2004, Tribunalul Gorj, secția
comercială și contencios administrativ, a respins ca nefondată acțiunea.
Prin Decizia nr. 141 din 22
februarie 2005 pronunțată în Dosarul nr. 1980/A/2004, Curtea de Apel Craiova, secția
contencios administrativ și fiscal, a admis recursul declarat de reclamantul P.I.,
a casat sentința atacată cu trimitere spre rejudecare.
Prin sentința nr. 424 din 14
octombrie 2005, pronunțată în Dosar nr. 1131/A/2005, Curtea de Apel Craiova, secția
contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea precizată, a anulat Decizia
nr. 71/2004 și a obligat pârâții să-l reîncadreze pe reclamant în funcția
deținută anterior emiterii Deciziei nr. 81/2004.
Prin Decizia nr. 1130 din 4
aprilie 2006 pronunțată în Dosar nr. 1031/1/2006, Înalta Curte de Casație și
Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis recursurile
declarate de D.G.F.P. Gorj, Garda Financiară – Comisariatul General și Garda
Financiară – Secția Gorj, a casat sentința atacată și a trimis cauza spre
rejudecare aceleiași Instanțe.
Pentru a se pronunța astfel,
Înalta Curte a reținut că, Instanța de Fond, în rejudecare, a ignorat integral
cele statuate prin decizia de casare și a repus în discuție legalitatea măsurii
luate față de reclamant, constatând că este principal nelegală, deși anterior,
același judecător apreciase ca legale prevederile Protocolului încheiat între
Ministerul Finanțelor Publice și Autoritatea Națională de Control pentru
selecția personalului din cadrul Gărzii Financiare.
În rejudecare, Instanța va
verifica în mod strict numai aspectele statuate de Curtea de Apel Craiova prin
Decizia nr. 141 din 22 februarie 2005.
Prin sentința nr. 702 din 22
septembrie 2006 pronunțată în Dosar nr. 9315/54/2006, Curtea de Apel Craiova, secția
contencios administrativ, a admis acțiunea, a anulat Decizia nr. 81/2004 a
D.G.F.P. Gorj și a obligat pârâții să-l încadreze pe reclamant în funcția
deținută anterior.
Pentru a se pronunța astfel,
Curtea de apel a reținut că din fișa personală din 13 ianuarie 2004 rezultă că
s-a făcut o evaluare la toate capitolele, deși reclamantul a lucrat la
compartimentul juridic și ar fi trebuit să beneficieze de o evaluare
simplificată.
Din fișa de evaluare s-a
reținut că reclamantul a primit 90 de puncte pe an, pe ultimii 3 ani, obținând
astfel punctaj maxim raportat la compartimentul la care a funcționat și ar fi
trebuit să beneficieze de o evaluare mai simplă.
Astfel, dacă punctajele s-ar
fi acordat în conformitate cu adresa nr. 396073/2003, reclamantul ar fi
beneficiat de punctaj superior și s-ar fi încadrat între primii comisari
clasați, ceea ce ar fi condus la rămânerea sa în cadrul Gărzii Financiare Gorj.
Reclamantul a fost depunctat
în cadrul evaluării și prin faptul că pentru anul 2001 s-a consemnat în fișa de
evidență că ar fi primit calificativul „foarte bine” deși în acel an a obținut
calificativul „excepțional”, astfel încât în mod nelegal s-a obținut un punctaj
mai mic.
Împotriva acestei sentințe a
formulat recurs pârâta D.G.F.P. Gorj, invocând prevederile art. 304 pct. 9 și
art. 304
1
C. proc. civ.
Se susține că intimatul - reclamant
nu a fost selectat de Garda Financiară Gorj pentru a fi transferat la noua
instituție.
Intimatul nu a figurat pe
lista persoanelor care urmau să fie preluate prin transfer în interesul
serviciului, astfel că în mod corect conducătorul D.G.F.P. Gorj a emis Decizia
nr. 81/2004, mutând intimatul - reclamant la Biroul juridic pe o funcție echivalentă.
Intimatul s-a clasat pe
locul 21 din cei 23 de comisari, stabilirea ierarhiei aparținând în
exclusivitate comisarului șef de secție.
Lista întocmită a fost în
acord cu adresa nr. 470070/2004.
Împotriva aceleiași sentințe
a formulat recurs și pârâta Garda Financiară Secția Gorj, pentru motivele
prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Lista întocmită este legală,
având la bază protocolul încheiat între cele două ministere.
La întocmirea listei s-au
avut în vedere criteriile comunicate de Garda Financiară Centrală, deși
potrivit documentelor, aplicarea acestora avea un caracter orientativ.
Contestarea clasamentului
este inutilă, în condițiile în care valabilitatea clasamentului în cauză a fost
certificată de reprezentanții Gărzii Financiare Centrale.
Garda Financiară –
Comisariatul General, criticând sentința civilă nr. 702/2006 pronunțată de
Curtea de Apel Craiova și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 9
și art. 304
1
C. proc. civ.
În mod greșit s-a respins excepția
lipsei calității procesuale pasive, deoarece emitentul actului atacat este D.G.F.P:
Gorj.
Prima Instanță nu a arătat
în concret care sunt motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază
soluția, precum și motivul pentru care au fost înlăturate apărările părții.
Instanța de Fond s-a limitat
la a menționa numai o situație de fapt cu privire la punctajul obținut de către
intimat, fără a face nici o mențiune cu privire la nelegalitatea Deciziei nr.
81/2004.
Intimatul, ca angajat al
Ministerului Finanțelor Publice a rămas în cadrul aceleași instituții, în timp
ce restul personalului a fost transferat în interesul serviciului la o altă
instituție.
Răspunzătoare de
reîncadrarea reclamantului este D.G.F.P. Gorj.
Obligarea pârâtelor la
reintegrarea reclamantului este o măsură care nu poate fi pusă în aplicare
întrucât echivalează cu transferul în interesul serviciului.
Recursurile sunt fondate.
Prin Decizia nr. 141 din 22
februarie 2005, Curtea de Apel Craiova a constatat că reclamantul nu a criticat
procedura de reorganizare a Gărzii Financiare, ci modalitatea în care s-a făcut
redistribuirea comisarilor, în raport de punctajele acordate la evaluarea
individuală, conform criteriilor stabilite prin nota internă.
Curtea de Apel a casat
sentința de fond și a trimis cauza spre rejudecare pentru a se verifica dacă
punctajul acordat reclamantului la evaluare a fost corect stabilit și justifică
trecerea sa pe un post în structura Ministerului Finanțelor Publice.
Prin Decizia nr. 1130 din 4
aprilie 2006, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios
administrativ și fiscal, a casat sentința prin care a fost rejudecată cauza,
constatându-se că Instanța de Fond a ignorat cele statuate prin decizia de
casare și a repus în discuție legalitatea măsurii luate față de reclamant.
Înalta Curte de Casație și
Justiție a casat hotărârea și a trimis cauza spre o nouă judecare, care urmează
să analizeze doar corectitudinea procedurii de evaluare a reclamantului și a
punctajului stabilit pentru acesta.
Curtea de Apel, rejudecând
cauza a reținut că reclamantul ar fi trebuit să beneficieze de o evaluare
simplificată.
Activând în cadrul
compartimentului juridic, evaluarea activității reclamantului s-a făcut de
către comisarul șef de secție.
Prin răspunsul la
întâmpinarea depusă de Garda Financiară Gorj, aflată în Dosarul nr. 391/C/2004
al Tribunalului Gorj, reclamantul - intimat a recunoscut că i s-au acordat 270
puncte, respectiv 45 plus, înmulțite cu 3 ani.
Din nota din 5 decembrie
2003 rezultă că pentru personalul încadrat în compartimentul juridic, punctajul
este următorul: evaluare profesională – 45 puncte și starea disciplinară – 45
puncte.
Din actele sus - menționate
rezultă că intimatul - reclamant a fost evaluat conform notei, pentru
personalul încadrat în compartimentul juridic.
Deși Instanța de Fond a
ajuns la o concluzie contrară, nu a motivat care era punctajul de care ar fi
trebuit să beneficieze reclamantul în comparație cu punctajul de care a
beneficiat.
Se vor constata astfel
îndeplinite motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., precum și art. 304
1
C. proc. civ., admiterea acțiunii de către Instanța
de Fond fiind lipsită de temei legal și contrară probelor administrate în
cauză.
În ceea ce privește motivul
de recurs referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a recurentei
– pârâte, Garda Financiară – Comisariatul General, se va constata netemeinicia
acestuia, întrucât recurenta a invocat în fața Tribunalului Gorj excepția
necompetenței materiale în raport de calitatea sa de organ central, competența
aparținând Curții de Apel și nu Tribunalului.
În acest sens, nu se
justifică admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a recurentei.
Față de acestea, Înalta
Curte, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 312 alin. (2) teza I
C. proc. civ., va admite recursurile.
În temeiul art. 20 alin. (3)
din Legea nr. 554/2004 se va casa sentința recurată și pe fond, urmează a se
respinge acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate
de D.G.F.P. a Județului Gorj, Garda Financiară – Comisariatul General și Garda
Financiară – Secția Gorj împotriva sentinței civile nr. 702 din 22 septembrie
2006 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și
fiscal, în contradictoriu cu intimatul - reclamant P.I.
Casează sentința recurată și
pe fond respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 1 februarie 2007.