ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1346/2006

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 19 martie 2004, reclamantul V.F. a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Gorj, Garda Financiară, secția Gorj și Garda Financiară - Comisariatul General, să se dispună anularea deciziei nr. 80 din 26 ianuarie 2004, emisă de prima pârâtă, repunerea sa în situația anterioară, prin reîncadrarea în funcția publică de comisar superior clasa I în cadrul Gărzii Financiare, secția Gorj și obligarea pârâților la plata diferenței dintre drepturile bănești cuvenite în calitate de comisar superior și cele încasate în funcția de consilier juridic.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, până la data de 13 ianuarie 2004, a îndeplinit funcția de comisar în cadrul Gărzii Financiare, secția Gorj și prin decizia contestată a fost numit nelegal în funcția de consilier juridic la Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Gorj, întrucât transferul în interesul serviciului s-a efectuat cu încălcarea dispozițiilor art. 84 și 85 din Legea nr. 188/1999, având în vedere că a produs efecte retroactive, de la data de 1 ianuarie 2004 și că nu a existat acordul său scris. Prin sentința nr. 415 din 13 octombrie 2005, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis în parte acțiunea, a anulat decizia nr. 80 din 26 ianuarie 2004, emisă de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Gorj, menținând încadrarea reclamantului în funcția de comisar superior clasa I, în cadrul Gărzii Financiare, secția Gorj și a respins cererea privind acordarea de drepturi bănești.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat nelegalitatea deciziei de transfer al reclamantului, reținând că și-a produs efectele retroactiv, de la data de 1 ianuarie 2004, când acesta se afla în concediu medical și că nu au fost respectate prevederile art. 84 și art. 85 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, privind acordul scris al funcționarului public. În privința selecției funcționarilor publici preluați de Garda Financiară și cei transferați la direcțiile județene ale finanțelor publice, instanța de fond a constatat că aceasta s-a efectuat pe baza unor criterii stabilite aleatoriu, fără a fi fost aduse la cunoștința persoanelor interesate. Cererea reclamantului, privind plata diferenței de drepturi bănești, a fost respinsă, cu motivarea că transferul dispus nu a afectat salariul de bază, ci numai stimulentele, dar acestea au un caracter aleatoriu.

Împotriva acestei sentințe, au declarat recurs, pârâții, solicitând casarea hotărârii, ca nelegală și netemeinică și pe fond, respingerea acțiunii formulate de reclamant. Recurenții au susținut că instanța de fond a reținut greșit, ca fiind necesar acordul intimatului pentru transfer, dat fiind că redistribuirea de personal efectuată în baza art. 18 alin. (2) din O.U.G. nr. 91/2003, nu se regăsește printre cazurile de modificare a raporturilor de serviciu prevăzute de Legea nr. 188/1999, iar acordul a fost exprimat în cauză, prin semnarea de către comisarul șef de secție, a listei cu personalul preluat. Referitor la efectele retroactive ale transferului, recurenții au arătat că instanța de fond nu a avut în vedere justificarea acestora, prin natura juridică a deciziei contestate, care este un act recognitiv, de constatare a drepturilor și obligațiilor anterioare, rezultate din aplicarea O.U.G.

nr. 91/2003. De asemenea, recurenții au arătat că nu au fost încălcate dispozițiile art. 34 din Legea nr. 188/1999, întrucât la data transferului, intimatul nu se afla în concediu medical și situația sa nu a fost schimbată prin mutarea la un alt serviciu din Ministerul Finanțelor, cu păstrarea gradului profesional și a drepturilor salariale. Concluziile instanței de fond, privind caracterul aleatoriu al criteriilor de selecție pentru funcționarii publici preluați, au fost criticate de recurenți, cu motivarea că nu au fost avute în vedere documentele existente la dosar, caracterul orientativ al criteriilor comunicate de Garda Financiară Centrală și faptul că singurele autorități îndreptățite de lege să efectueze selecția și să decidă numărul funcționarilor transferați, au fost Autoritatea Națională de Control și Ministerul Finanțelor Publice.

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele de recurs invocate și cu dispozițiile art. 304 și 304 1 C. proc. civ., Curtea va respinge recursurile, ca nefondate, pentru următoarele considerente: În baza O.U.G. nr. 91/2003 și a H.G. nr. 1538/2003, Garda Financiară a fost reorganizată ca instituție publică, cu personalitate juridică, în cadrul Autorității Naționale de Control.

În aplicarea acestor acte normative și cu referire la art. 84 și 85 din Legea nr. 188/1999 și art. 169 și 170 C. muncii, Autoritatea Națională de Control și Ministerul Finanțelor Publice au stabilit prin protocolul încheiat la 22 ianuarie 2004, ca la Garda Financiară să fie preluate, prin transfer în interesul serviciului, un număr de 1005 posturi, din totalul de 1405 de posturi specifice activității instituției, urmând ca diferența de 400 de posturi să rămână la Ministerul Finanțelor Publice, prin încadrarea pe funcții generale sau specifice, echivalente cu funcția deținută anterior și mutarea în cadrul altui compartiment, în condițiile legii. În același protocol s-a prevăzut că lista persoanelor care vor fi mutate în alte compartimente ale Ministerului Finanțelor Publice, va cuprinde ca element obligatoriu, și semnătura fiecărui funcționar sau a comisarului șef de secție care a selectat personalul.

Decizia nr. 80 din 26 ianuarie 2004, privind transferul intimatului din funcția de comisar superior, în funcția de consilier juridic, a fost emisă de recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Gorj, fără îndeplinirea acestei cerințe legale și a fost corect anulată de instanța de fond. Lista cu persoanele mutate din cadrul secției Gorj a Gărzii Financiare, la alte compartimente ale Direcției Generale a Finanțelor Publice Gorj nu cuprinde semnătura intimatului și nici a comisarului șef de secție. Recurenții au susținut neîntemeiat că nu era obligatorie exprimarea acestui acord și în cazul redistribuirii de personal, deoarece reorganizarea instituției publice a determinat o modificare a raporturilor de serviciu ale intimatului, prin schimbarea funcției publice pe care o deținea.

De altfel, prin decizia contestată în cauză, s-a dispus transferul intimatului în interes de serviciu, pentru care s-a prevăzut expres în art. 78 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, republicată, că este obligatoriu acordul în scris al funcționarului public transferat. Nefondată este și susținerea recurenților privind legalitatea deciziei emise la 26 ianuarie 2004, față de aplicarea sa cu începere de la data de 1 ianuarie 2004. Invocarea de către recurenți a actelor normative privind reorganizarea Gărzii Financiare, nu justifică efectele retroactive ale deciziei contestate, întrucât transferul intimatului nu a intervenit de drept, ci în baza actelor administrative de executare a legii, după evaluarea și selectarea funcționarilor publici, conform Protocolului încheiat la 22 ianuarie 2004, de Autoritatea Națională de Control și de Ministerul Finanțelor Publice.

În consecință, nelegalitatea deciziei nr. 80 din 26 ianuarie 2004 a fost corect constatată de instanța de fond, atât în raport cu efectele retroactive ale transferului dispus, cât și față de încălcarea dispozițiilor art. 35 din Legea nr. 188/1999, republicată, având în vedere că intimatul se afla în concediu medical, perioadă în care raporturile de serviciu nu pot fi modificate decât din inițiativa sa. Apărarea recurenților, că transferul dispus nu a afectat gradul profesional și drepturile salariale ale intimatului, a fost corect respinsă de instanța de fond, deoarece nu au fost respectate condițiile prevăzute de lege, pentru garantarea stabilității în funcția publică deținută, principiu care implică și natura funcției, nu numai gradul și salariul.

De asemenea, instanța de fond a reținut corect că în cauză nu au fost administrate probe concludente privind modul de selectare a personalului preluat la Garda Financiară. Apărările formulate de recurenți sunt neîntemeiate, pentru că nu au prezentat înscrisuri privind modul de aplicare a criteriilor de apreciere a personalului comunicate de Autoritatea Națională de Control, cu adresa nr. 397073 din 5 decembrie 2003, iar punctajul total acordat intimatului nu reflectă rezultatele obținute pentru fiecare indicator din activitatea profesională, astfel încât nu se poate verifica dacă evaluarea s-a efectuat corect. Față de considerentele expuse, constatând că hotărârea pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, Înalta Curte va respinge recursurile, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursurile declarate de Garda Financiară, secția Gorj, Direcția Generală a Finanțelor Publice Gorj și Garda Financiară - Comisariatul General împotriva sentinței civile nr. 415 din 13 octombrie 2005 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 aprilie 2006.