ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2864/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea introdusă la data de 9 iunie 2006, F.A.S., profesor la C.E.A.D.X. București a chemat în judecată M.E.C., solicitând obligarea

acestei autorități publice centrale să-i răspundă la petițiile înregistrate din

6 aprilie 2004, din 11 noiembrie 2005, din 7 decembrie 2005, din 27 februarie

2006 și din 20 aprilie 2006, precum și la plata sumei de 6.000 lei cu titlu de

daune morale.

În motivarea acțiunii,

reclamanta a arătat că în petițiile adresate pârâtului a semnalat o serie de

nereguli în activitatea unor instituții de învățământ și a unor persoane, care

afectează negativ procesul instructiv - educativ.

La unele petiții nu i s-a

răspuns, iar în cazul altora, răspunsul dat a fost formal, ori i s-a adus la

cunoștință faptul direcționării lor către Inspectoratul Școlar al Municipiului

București.

Prin sentința civilă nr. 730

din 8 martie 2007, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această

hotărâre, Instanța a reținut că la petiția din 27 februarie 2006 s-a răspuns

reclamantei cu adresa din 30 martie. La petiția din 20 aprilie 2006 s-a răspund

cu adresa din 21 mai 2005, în sensul că cererea a fost trimisă la Inspectoratul Școlar al Municipiului București, care ulterior a comunicat reclamantei,

răspunsul său cu adresa din 24 mai 2006.

S-a mai stabilit că petiția

din 11 noiembrie 2005, a fost înaintată aceluiași inspectorat școlar, care a

întocmit un raport privind cercetarea evenimentelor prezentate de reclamantă.

Cât privește petiția din 7

decembrie 2005, Curtea de Apel a motivat că aspectele semnalate reprezintă o

reluare a sesizărilor anterioare, astfel că nu poate fi reținut refuzul

nejustificat al pârâtului de soluționare a cererii.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs reclamanta F.A.S.

Recurenta a susținut că

hotărârea este nelegală datorită omisiunii primei Instanțe de a se pronunța

asupra capătului de cerere având ca obiect petiția adresată pârâtului la data

de 6 aprilie 2006. Că în realitate, din înscrisurile depuse în dosar rezultă că

nu i s-a răspuns la petiția respectivă și în consecință, acțiunea în contencios

administrativ trebuia admisă cel puțin în această limită.

Critica este întemeiată.

Așa cum rezultă din partea

introductivă a acțiunii, reclamanta F.A.S. a arătat că la 6 aprilie 2006 s-a

adresat pârâtului M.E.C. cu plângerea înregistrată din aceeași dată, pentru

nesoluționarea legală a petițiilor sale și soluția imorală de a fi încredințat

managementul unei unități școlare, unei persoane condamnată penal.

Deși copia plângerii

respective a fost anexată în sprijinul acțiunii și în cuprinsul întâmpinării,

pârâtul a formulat apărări inclusiv în privința petiției din 6 aprilie 2006, Instanța

de Fond a omis să se pronunțe asupra acestui capăt de cerere.

Procedând în modul arătat, Curtea

de Apel a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică, de natură a o

prejudicia pe reclamantă.

Față de considerentele

expuse și apreciind că sentința pronunțată este lipsită de temei legal, Înalta

Curte de Casație și Justiție va admite recursul și dispune casarea hotărârii cu

trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași Instanțe de Fond, în privința

cererii referitoare la petiția reclamantului, din 6 aprilie 2006.

Văzând și dispozițiile art. 304

pct. 9 și 313 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

F.A.S. împotriva sentinței civile nr. 730 din 8 martie 2007 a Curții de Apel București.

Casează sentința atacă și

trimite cauza spre rejudecare numai în privința cererii referitoare la petiția

reclamantei din data de 6 aprilie 2006.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 5 iunie 2007.