ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 420/2008

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 420/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată,

la data de 25 aprilie 2007, reclamanta SC C.G. SRL a chemat în judecată pe

pârâta A.V.A.S. solicitând ca în baza sentinței ce se va pronunța să se

constate nulitatea absolută a contractului de cesiune de creanță nr. 933200 din

2 decembrie 1999 încheiat între B.A. Iași și A.V.A.S. și a titlului executoriu

din 26 martie 2002.

În susținerea cererii

reclamanta a arătat că prin contractul de cesiune de creanță nr. 933200 din 2

decembrie 1999 debitorul cedat este doar SC C.G. SRL iar nu numiții A.G. și A.E.

persoane care au fost executate abuziv și nelegal de către A.V.A.S. conform

titlului executoriu nr. 4078 din 26 martie 2002.

S-a mai arătat că numele și

semnătura numiților A.G. și E. nu apare pe niciunul din contractele de credit

ale SC C.G. SRL cu nr. 120/1995 nr. 235/1995 și nr. 27/1994 care au făcut

obiectul cesiunii, aspect care, în opinia reclamantei susține nulitatea prin

lipsa consimțământului celor două persoane fizice.

Reclamanta a mai invocat și

excepția puterii de lucru judecat și excepția nulității absolute a titlului

executoriu nr. 4078 din 26 martie 2002 emisă de către A.V.A.S. numiților A.

Astfel se susține că datoria de 90.865,29 dolari S.U.A. trebuia considerată ca

aparținând exclusiv SC C.G. SRL

Curtea de Apel București,

secția a VI-a comercială, prin sentința nr. 136 din 20 iunie 2007, a respins

acțiunea ca nefondată.

În argumentarea soluției

instanța de fond a reținut că procedura de executare silită demarată de către A.V.A.S.

în calitate de creditor cesionar se află doar în legătură mediată de cesiunea

de creanță contestată, și că în fapt partea încearcă a pune în discuție

garanțiile care însoțesc creanțele cesionate respectiv angajarea garanțiilor de

către numiții A., aspecte care însă nu pun în examinare legalitatea încheierii

actului de cesiune de creanță intervenit între A.V.A.S. și B.A. SA.

S-a mai precizat că

hotărârile depuse sub autoritatea de lucru judecat nu poate duce la concluzia

nelegalității absolute a actului de cesiune de creanță.

Împotriva acestei soluții au

declarat recurs A.G. și E. și SC C.G. SRL criticile vizând aspecte de

nelegalitate fiind invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Se susține că instanța nu a

exercitat rolul activ în sensul că nu a pus în vedere părților drepturile și

obligațiile ce le revin și nu a stăruit pentru soluționarea amiabilă a cauzei.

De asemenea, a mai arătat că

instanța de fond nu a motivat în fapt și drept hotărârea, și a interpretat

greșit actul dedus judecății.

Recursul este nefondat.

Prin acțiunea formulată

reclamanta SC C.G. SRL a atacat în justiție două acte juridice respectiv

contractul de cesiune de creanță încheiat între B.A. Iași și A.V.A.S. și titlul

executoriu nr. 4078 din 26 martie 2002, act întocmit de A.V.A.S. în procedura

execuțională silită demarată împotriva intervenienților A.

Justificat instanța a

reținut că nu sunt motive de nulitate a contractului de cesiune de creanță, și

că nu s-a arătat în ce constau încălcările prescripțiilor legale în materie.

De altfel, așa cum a reținut

instanța de fond întreaga motivare a acțiunii vizează modalitatea considerată

nelegală în care A.V.A.S. a înțeles, în calitatea sa de creditor prin efectul

cesiunii de creanță, să îndrepte actele de executare silită împotriva

intervenienților.

În speță, nu se poate reține

că nu s-a pronunțat instanța asupra excepțiilor invocate întrucât singura

excepție ridicată a fost cea a autorității de lucru judecat la care s-a

răspuns.

Nulitatea actului de cesiune

a făcut obiectul cererii, în realitate însă solicitând infirmarea procedurii de

executare silită, în speță reclamanta-recurentă având sarcina probei

neputându-se reține lipsa rolului activ respectiv încălcarea dispozițiilor art.

129 C. proc. civ.

Față de cele arătate

considerând că soluția pronunțată este legală, în considerarea dispozițiilor art.

312 C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de recurenții A.G., A.E. și SC C.G. SRL IAȘI, împotriva sentinței nr. 136 din 20

iunie 2007, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 7 februarie 2008.