ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 420/2008

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată, la data de 25 aprilie 2007, reclamanta SC C.G. SRL a chemat în judecată pe pârâta A.V.A.S. solicitând ca în baza sentinței ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a contractului de cesiune de creanță nr. 933200 din 2 decembrie 1999 încheiat între B.A. Iași și A.V.A.S. și a titlului executoriu din 26 martie 2002. În susținerea cererii reclamanta a arătat că prin contractul de cesiune de creanță nr. 933200 din 2 decembrie 1999 debitorul cedat este doar SC C.G. SRL iar nu numiții A.G. și A.E. persoane care au fost executate abuziv și nelegal de către A.V.A.S. conform titlului executoriu nr. 4078 din 26 martie 2002. S-a mai arătat că numele și semnătura numiților A.G.

și E. nu apare pe niciunul din contractele de credit ale SC C.G. SRL cu nr. 120/1995 nr. 235/1995 și nr. 27/1994 care au făcut obiectul cesiunii, aspect care, în opinia reclamantei susține nulitatea prin lipsa consimțământului celor două persoane fizice. Reclamanta a mai invocat și excepția puterii de lucru judecat și excepția nulității absolute a titlului executoriu nr. 4078 din 26 martie 2002 emisă de către A.V.A.S. numiților A. Astfel se susține că datoria de 90.865,29 dolari S.U.A. trebuia considerată ca aparținând exclusiv SC C.G. SRL Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, prin sentința nr. 136 din 20 iunie 2007, a respins acțiunea ca nefondată. În argumentarea soluției instanța de fond a reținut că procedura de executare silită demarată de către A.V.A.S.

în calitate de creditor cesionar se află doar în legătură mediată de cesiunea de creanță contestată, și că în fapt partea încearcă a pune în discuție garanțiile care însoțesc creanțele cesionate respectiv angajarea garanțiilor de către numiții A., aspecte care însă nu pun în examinare legalitatea încheierii actului de cesiune de creanță intervenit între A.V.A.S. și B.A. SA. S-a mai precizat că hotărârile depuse sub autoritatea de lucru judecat nu poate duce la concluzia nelegalității absolute a actului de cesiune de creanță. Împotriva acestei soluții au declarat recurs A.G. și E. și SC C.G. SRL criticile vizând aspecte de nelegalitate fiind invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Se susține că instanța nu a exercitat rolul activ în sensul că nu a pus în vedere părților drepturile și obligațiile ce le revin și nu a stăruit pentru soluționarea amiabilă a cauzei. De asemenea, a mai arătat că instanța de fond nu a motivat în fapt și drept hotărârea, și a interpretat greșit actul dedus judecății. Recursul este nefondat. Prin acțiunea formulată reclamanta SC C.G. SRL a atacat în justiție două acte juridice respectiv contractul de cesiune de creanță încheiat între B.A. Iași și A.V.A.S. și titlul executoriu nr. 4078 din 26 martie 2002, act întocmit de A.V.A.S. în procedura execuțională silită demarată împotriva intervenienților A. Justificat instanța a reținut că nu sunt motive de nulitate a contractului de cesiune de creanță, și că nu s-a arătat în ce constau încălcările prescripțiilor legale în materie.

De altfel, așa cum a reținut instanța de fond întreaga motivare a acțiunii vizează modalitatea considerată nelegală în care A.V.A.S. a înțeles, în calitatea sa de creditor prin efectul cesiunii de creanță, să îndrepte actele de executare silită împotriva intervenienților. În speță, nu se poate reține că nu s-a pronunțat instanța asupra excepțiilor invocate întrucât singura excepție ridicată a fost cea a autorității de lucru judecat la care s-a răspuns. Nulitatea actului de cesiune a făcut obiectul cererii, în realitate însă solicitând infirmarea procedurii de executare silită, în speță reclamanta-recurentă având sarcina probei neputându-se reține lipsa rolului activ respectiv încălcarea dispozițiilor art. 129 C. proc.

civ. Față de cele arătate considerând că soluția pronunțată este legală, în considerarea dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de recurenții A.G., A.E. și SC C.G. SRL IAȘI, împotriva sentinței nr. 136 din 20 iunie 2007, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 februarie 2008.