ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5907/2007

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Gorj sub nr. 2459/2004, reclamanții B.S.T. și D.I.M. au chemat în judecată pe pârâții Primăria municipiului Târgu Jiu, D.G.F.P. Gorj, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, SC Y. SRL Târgu Jiu și SC P.S. SRL Târgu Jiu, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună desființarea dispoziției nr. 1335 din 24 septembrie 2004, emisă de primarul orașului Târgu Jiu, restituirea în natură a terenului liber și cel concesionat, precum și acordarea de despăgubiri în echivalent pentru terenul ce nu poate fi restituit în natură.

În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că oferta de acordare a despăgubirilor în echivalent stabilită de Primăria Târgu Jiu, prin decizia nr. 1335 din 24 septembrie 2004, este ilegală, deoarece nu este în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 10/2001 și trebuie recalculată numai după stabilirea exactă a porțiunilor din teren ce pot fi retrocedate și pe bază de expertiză la prețul pieței, raportat la prețul terenurilor din vecinătatea acestora. În raport de actele și lucrările cauzei, prin sentința civilă nr. 26 din 24 ianuarie 2006 pronunțată în dosarul nr. 2459/civ/2006, Tribunalul Gorj a admis, în parte, contestația formulată de reclamanții B.S.T. și D.I.M. împotriva dispoziției nr. 1335 din 24 septembrie 2004, emisă de Primarul municipiului Târgu Jiu; a modificat dispoziția contestată și a dispus restituirea în natură a terenului în suprafață de 1479 mp, situat în Târgu Jiu, individualizat prin suprafață și parcele conform raportului de expertiză.

S-a respins cererea de restituire în natură a terenului în suprafață de 600 mp, ce a făcut obiectul parcelei nr. 2 descrisă în raportul de expertiză; s-a constatat că reclamanții au dreptul la măsuri reparatorii în echivalent, în sumă de 3.598.205,4 RON, corespunzător valorii terenului în suprafață de 10.113 mp; s-a respins acțiunea față de pârâta D.G.F.P. Gorj și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat, în esență, că reclamanții au făcut dovada că sunt persoane îndreptățite la măsuri reparatorii, constând în restituirea în natură și prin echivalent în condițiile prevăzute de art. 3 din Legea nr. 10/2001, iar prin sentința civilă nr. 12770 din 20 decembrie 2001 s-a constatat că cele două suprafețe de teren au fost luate de stat în mod abuziv.

S-a apreciat, în raport de concluziile raportului de expertiză, că se impune restituirea în natură a suprafeței totale de 1479 mp, individualizată în raportul de expertiză în parcele, iar pentru diferența de 10.113 mp, se impune acordarea de măsuri reparatorii în echivalent în sumă de 3.598.205,4 RON. S-a constatat că Statul Român prin Ministerul Finanțelor și D.G.F.P. Gorj nu au calitate procesuală pasivă. Prin decizia civilă nr. 857 din 6 noiembrie 2006, pronunțată în dosarul nr. 6579/54/2006 (nr. în format vechi 1411/Civ/2006), Curtea de Apel Craiova a admis apelurile declarate de pârâții Primăria municipiului Târgu Jiu, prin primar și SC P.S.

SRL Târgu Jiu; a respins apelul declarat de apelanții-reclamanți; a schimbat, în parte, sentința, în sensul că a respins cererea de restituire în natură în ceea ce privește suprafețele de teren individualizate în raportul de expertiză ca fiind situate în parcelele 1 (106 mp), 4 (127 mp), 5 (70 mp), 6 (70 mp), 7 (200,5 mp) și 8 (48 mp), precum și pentru suprafața de 36 mp (6 x 6), teren aferent postului de transformare și alimentare cu energie electrică, situat pe parcela 3, suprafața restituită în natură în parcela 3 fiind de 819 mp; a constatat că reclamanta are dreptul la măsuri reparatorii în echivalent în cuantum de 3.833.210,3 lei, corespunzător terenului în suprafață de 10.773,5 mp, și a respins acțiunea față de pârâta SC P.S.

SRL Târgu Jiu. Pentru a hotărî astfel instanța de apel a constatat următoarele: Obiectul judecății îl reprezintă contestația împotriva deciziei nr. 1335 din 24 septembrie 2004, emisă de primarul municipiului Târgu Jiu, în temeiul Legii nr. 10/2001. În cadrul procedurii prevăzută de Legea nr. 10/2001, instanței judecătorești îi revine obligația să se pronunțe explicit și motivat, pe bază de probe certe, cărora dintre persoanele juridice notificate și chemate în judecată le revine calitatea de deținător al imobilelor a căror restituire se solicită, prin aceasta înțelegându-se entitatea cu personalitate juridică, care exercită în numele statului dreptul de proprietate publică sau privată, ori instituția care are înregistrate bunurile în patrimoniul său.

Pârâta SC P.S. SRL este terț în raport cu dispoziția contestată, iar potrivit art. 24 din Legea nr. 10/2001, tribunalele sunt competente să soluționeze în primă instanță numai contestațiile împotriva deciziilor sau dispozițiilor emise de deținătorul imobilului, calea de atac fiind conferită de lege doar persoanelor îndreptățite, expres prevăzute de art. 3 din Legea nr. 10/2001. Pârâta SC P.S. SRL nu este deținător în sensul legii și deci nu are calitate procesuală pasivă în cauză. S-a constatat că motivul de apel invocat de către Primăria Târgu Jiu, privind lipsa calității procesuale pasive, este nefondat, deoarece Legea nr. 10/2001 instituie, pentru restituirea imobilelor două etape: o etapă necontencioasă și o etapă contencioasă, precum și părțile între care se desfășoară aceste proceduri, și anume „persoana îndreptățită” și „persoana juridică deținătoare a imobilului”.

Art. 29 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, menționează și primăriile în categoria de persoane juridice care sunt obligate la restituirea proprietății, cu precizarea că în cazul primăriilor restituirea se face prin dispoziția motivată a primarilor, calitate procesuală având primăria. În ce privește motivele de apel invocate de Primăria Târgu Jiu și apelanții reclamanți, referitoare la aplicarea dispozițiilor Legii nr. 10/2001, s-a constatat că potrivit art. 10 și art. 11 din acest act normativ, se dispune restituirea în natură pentru suprafețele de teren care nu sunt afectate de construcții autorizate, de servituți legale, amenajări de utilitate publică etc. În raport de probele administrate în cauză, raport de expertiză și cercetare la fața locului, s-a apreciat că suprafețele de teren individualizate în raportul de expertiză tehnică ca fiind situate în parcelele 1, 4, 5, 6, 7 și 8 nu pot fi restituite în natură, nefiind „libere” în sensul legii.

Cu privire la suprafețele de teren înscrise în parcelele 2 și 3 s-a constatat că sunt afectate de construcții (fostă casă – în care în prezent funcționează cabinete medicale) și respectiv, de un post de transformare și alimentare cu energie electrică ce ocupă suprafața de 36 mp, astfel că suprafața ce li se restituie în natură, în parcela 3, este de 819 mp Pentru suprafața de teren nerestituită în natură, 110.773,5 mp, s-a constatat dreptul reclamanților la măsuri reparatorii în echivalent, la valoarea de referință avută în vedere prin raportul de expertiză, de 3.833.211,3 lei. Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții B.S.T. și D.I.M. și pârâții Primăria municipiului Târgu Jiu, reprezentată prin primar și primarul municipiului Târgu Jiu, criticând-o pentru nelegalitate, potrivit art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. Prin recursul lor, reclamanții au arătat că decizia recurată este dată cu aplicarea greșită a legii, deoarece respingerea cererii acestora de retrocedare în natură a tuturor parcelelor, nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, care sunt libere, așa cum rezultă din expertizele tehnice efectuate în cauză, cât și prin cercetarea la fața locului, este nelegală. În ce privește terenurile ocupate de societățile comerciale, acestea au fost fie vândute, fie concesionate de primărie după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, ceea ce reprezintă, în opinia acestora, o formă de preluare abuzivă a proprietății lor. În ce privește acordarea despăgubirilor, solicită ca aceasta să se facă conform legii, în cuantumul calculat în conformitate cu prețul de piață al metrului pătrat de teren retrocedat la data rămânerii hotărârii definitive.

Prin recursul lor, pârâții Primăria municipiului Târgu Jiu și primarul municipiului Târgu Jiu, invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei municipiului Târgu Jiu, întrucât aceasta presupune existența identității între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății. Or, în speță, în raport de dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, dispoziția prin care se soluționează notificarea este emisă de primar, singurul care are calitate procesuală pasivă. Pe de altă parte, se arată că nici unul din terenurile schițate în cele 6 anexe nu pot fi restituite în natură, deoarece acestea aparțin domeniului public, ca spații de parcare, spații verzi căi de acces sau sunt afectate de construcții, astfel că restituirea se poate face numai în echivalent potrivit dispozițiilor art. 11 alin. (3) și (4) din Legea nr. 10/2001.

În ceea ce privește cuantumul despăgubirilor se arată că urmare a apariției Legii nr. 247/2005, singura competentă pe acest aspect este Comisia Centrală, motiv pentru care instanța de fond a stabilit în mod nelegal cuantumul acestora. Examinând decizia în raport de criticile formulate de reclamanți și de pârâți Primăria municipiului Târgu Jiu și primarul municipiului Târgu Jiu, instanța constată următoarele: Pârâta Primăria municipiului Târgu Jiu, prin recursul său, critică greșita aplicare în speță a dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, în sensul că nu are calitate procesuală pasivă în raportul juridic dedus judecății, aceasta aparținând primarului care este obligat să emită dispoziția urmare a notificărilor persoanelor îndreptățite, formulate în temeiul Legii nr. 10/2001.

Această critică este nefondată, deoarece la data când s-au transmis notificările de către reclamanți (nr. 3861 și 3862 din 9 august 2001) către pârâtă, s-a născut raportul juridic între aceștia, iar pârâta avea calitate de persoană juridică deținătoare a terenului, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, nemodificată. În concluzie, legal au stabilit instanțele de fond și apel că în raportul juridic dedus judecății calitate procesuală pasivă are și primăria, chemată în proces anterior datei când Legea nr. 10/2001 a fost modificată prin Legea nr. 247/2005, iar organul abilitat expres de lege să emită decizia sau, după caz, dispoziția motivată, este primarul, respectiv primarul general al municipiului București.

Celelalte critici formulate de către reclamanți și pârâți vizează nelegalitatea deciziei civile recurate, ca fiind dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor Legii nr. 10/2001, în ce privește modalitatea de restituire către reclamanți a terenului, în natură sau prin măsuri reparatorii în echivalent.

Astfel, reclamanții, deși nu arată expres, critică greșita aplicare în speță a dispozițiilor art. 11 alin. (1) și (3) din Legea nr. 10/2001, republicată, în sensul că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 1 și art. 9 din Legea nr. 10/2001 republicată, deoarece toate terenurile identificate în schițele anexe la rapoartele de expertiză întocmite în cauză evidențiază că acestea sunt „libere” în sensul legii, iar pârâții critică greșita aplicare în speță a dispozițiilor art. 1 și art. 9 din Legea nr. 10/2001, republicată, deoarece, în speță, sunt aplicabile dispozițiile art. 11 alin. (1) și (3) din Legea nr. 10/2001, întrucât suprafețele de teren a căror restituire în natură se solicită fac parte din domeniul public al municipiului Târgu Jiu și sunt afectate de utilități publice și de construcții.

Numai că, potrivit dispozițiilor art. 314 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție hotărăște asupra fondului pricinii în toate cazurile în care casează hotărârea atacată numai în scopul aplicării corecte a legii la împrejurări în fapt ce au fost pe deplin stabilite. Or, instanța de apel a stabilit că terenurile expropriate nu sunt libere în sensul art. 11 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, republicată, pentru a dispune restituirea acestora în natură, deoarece sunt afectate de utilități publice și de construcții (creșă în care în prezent funcționează cabinete medicale), fără ca situația de fapt să fie pe deplin dovedită, neexistând un fundament probatoriu adecvat și pertinent, în acest sens.

Astfel, în primă instanță s-a efectuat raportul de expertiză tehnică de către expert P.M., iar în apel s-a efectuat un supliment la raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în primă instanță și s-a concluzionat că terenurile evidențiate în schițele anexe 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, sunt parțial libere și se poate restitui în natură o suprafață totală de 2.079,50 mp. Instanța de fond a restituit în parte această suprafață, respectiv 1.479 mp, mai puțin suprafața de 600 mp ce a făcut obiectul parcelei nr. 2 descrisă în raportul de expertiză, iar instanța de apel a schimbat soluția primei instanțe, în sensul că a respins cererea de restituire în natură a suprafețelor de teren individualizate în raportul de expertiză în parcelele 1, 4, 5, 6, 7 și 8, precum și suprafața de 36 mp, teren aferent postului de transformare și alimentare cu energie electrică situat în parcela 3, constatând că suprafața restituită în natură în parcela 3 este de 819 mp.

Dacă obiecțiunile formulate în primă instanță de către părți la raportul de expertiză au fost puse în discuție de către instanță și s-a încuviințat ca expertul judiciar să răspundă acestora, obiecțiunile la suplimentul raportului de expertiză efectuat în apel, în termen legal, formulate de pârâta Primăria municipiului Târgu Jiu, nu au fost puse în discuție, deși, prin acestea s-a susținut că expertul a omis să evidențieze pe schița de plan o serie de construcții, cum ar fi postul de transformare energie electrică de pe parcela 3. Proba hotărâtoare pe baza căreia s-a pronunțat hotărârea ce face obiectul prezentului recurs este cercetarea la fața locului efectuată de către instanță.

Despre cele constatate la fața locului s-a încheiat proces-verbal, însă procuratorul reclamanților a contestat constatările instanței, susținând că cercetarea s-a făcut la alt termen, și că pe terenul a cărui restituire se solicită nu sunt edificate construcții, și nu este afectat de utilități publice. Față de această susținere, proba cu cercetare locală trebuia refăcută. Pe de altă parte, instanța de apel, în procesul verbal încheiat cu ocazia cercetării locale, nu arată pe care din parcele este amplasată construcția-creșă, în care în prezent funcționează cabinete medicale. În această situație, se constată că se impune completarea expertizei și a probei cu înscrisuri și refacerea cercetării locale, probe incompatibile cu structura recursului potrivit dispozițiilor art. 305 C. proc.

civ., pentru a se stabili, în concret, care sunt suprafețele de teren ce pot fi restituite în natură, în raport de prevederile art. 10 și art. 11 din Legea nr. 10/2001, și pentru ce suprafețe reclamanții sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii prin echivalent. Expertul urmează să stabilească ce construcții sunt amplasate pe teren, când au fost edificate aceste construcții și care sunt suprafețele de teren ce nu sunt afectate de construcții noi, de servituți legale și alte amenajări de utilitate publică, la întocmirea lucrării urmând ca expertul să aibă în vedere și obiecțiunile făcute de părți la raportul de expertiză.

Pentru stabilirea împrejurărilor privind data edificării construcțiilor se va administra și proba cu înscrisuri (autorizație de construire și alte înscrisuri), deoarece pentru restituirea în natură a imobilelor se are în vedere situația juridică a acestora la data cererii de restituire, potrivit dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 10/2001, iar art. 10 alin. (3), la care trimite art. 11 alin. (3) din lege, prevede că se restituie în natură terenurile pe care s-au ridicat construcții neautorizate în condițiile legii după data de 1 ianuarie 1990. Pentru aceste considerente, instanța, constatând că situația de fapt nu este pe deplin stabilită, în baza dispozițiilor art. 314 C. proc. civ., va admite recursurile declarate de reclamanții B.S.T.

și D.I.M. și de pârâții primarul municipiului Târgu Jiu și Primăria municipiului Târgu Jiu, va casa în parte decizia atacată și va trimite cauza pentru rejudecarea apelurilor declarate de reclamanți și pârâți, aceleiași instanțe. Vor fi menținute restul dispozițiilor deciziei, respectiv cele privind admiterea apelului declarat de SC P.S. SRL, schimbarea sentinței civile și respingerea acțiunii reclamanților față de aceasta, dispozițiile instanței de apel în acest sens nefăcând obiectul recursului. Cu ocazia rejudecării cauzei vor fi avute în vedere și celelalte mijloace de apărare invocate de părți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursurile declarate de reclamanții B.S.T. și D.I.M. și pârâții primarul municipiului Târgu Jiu și Primăria municipiului Târgu Jiu, împotriva deciziei nr. 857 din 6 noiembrie 2006, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția civilă, pe care o casează în parte. Trimite cauza pentru rejudecarea apelurilor declarate de reclamanți și pârâții recurenți aceleiași curți de apel. Menține restul dispozițiilor deciziei. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 septembrie 2007.