ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 735/2007
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 735/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 24 mai 2005, reclamanta G.M.O. a chemat în judecată Primăria Municipiului Craiova – Comisia pentru soluționarea întâmpinărilor depuse de proprietarii afectați de realizarea obiectivului „Deschiderea, alinierea și lărgirea străzii A.I.C. din Municipiul Craiova”, solicitând anularea Hotărârii nr. 6 din 4 mai 2005 emisă de aceasta. În motivarea cererii reclamanta a susținut că prin notificarea din 15 februarie 2005 emisă în condițiile Legii nr. 33/1994 i s-a propus o ofertă de despăgubire pentru imobilul proprietatea sa, în sumă de 1.708.433.000 lei. Deși a contestat acest cuantum cât și măsura în sine a exproprierii, prin Hotărârea nr. 6 din 4 mai 2005 Comisia abilitată cu soluționarea întâmpinărilor a menținut oferta inițială.
Reclamanta a mai susținut că măsura exproprierii este nelegală, în condițiile în care utilitatea publică nu s-a declarat conform legii și nu i-a fost adusă la cunoștință. Prin sentința civilă nr. 47 din 13 februarie 2005, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ, a respins acțiunea ca nefondată reținând pentru aceasta că au fost respectate întocmai dispozițiile Legii nr. 33/1994 referitoare la etapa administrativă și cea de declarare a utilității publice. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta G.M.O. întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ.
În esență, recurenta a criticat hotărârea instanței de fond care în opinia sa nu a ținut cont de faptul că nu i-a fost notificată propunerea de expropriere și procesul verbal prevăzut de art. 10 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 situație în care i-a fost obstrucționat dreptul de a contesta actul de declarare a utilității publice, respectiv Hotărârea nr. 76 din 31 iulie 2003; nu i s-a stabilit un cuantum corespunzător de despăgubiri; că practic întâmpinarea sa a fost soluționată de o comisie constituită nelegal și în fine, că hotărârea de expropriere nu este motivată iar instanța fondului nu s-a pronunțat asupra cererii de cercetare la fața locului. Recursul nu este fondat. Prin Hotărârea nr. 76 din 31 iulie 2003, C.J.D.
a declarat ca fiind de utilitate publică de interes local lucrarea „Deschiderea, alinierea și lărgirea străzii A.I.C. din Municipiul Craiova”. Prin această hotărâre a fost numit expropriator C.L.M.C. Măsura a fost dispusă după efectuarea cercetării prealabile, conform art. 8 din Legea nr. 33/1994 și al cărei rezultat a fost consemnat într-un proces verbal, conform art. 10 din Legea nr. 33/1994. Această hotărâre deși a fost făcută publică în condițiile art. 11 din Legea nr. 33/1994, nu a fost contestată. În consecință, urmând procedura stabilită prin lege, la 15 februarie 2005 în conformitate cu dispozițiile art. 13 reclamantei recurente i s-a notificat propunerea de expropriere însoțită de o ofertă de despăgubire.
Prin întâmpinarea formulată reclamanta a contestat inițial cuantumul despăgubirii apreciind că nu reflectă valoarea reală a imobilului, după care ulterior și-a completat întâmpinarea contestând modalitatea de declarare a utilității publice. Prin Hotărârea nr. 6 din 4 mai 2005 Comisia abilitată cu soluționarea întâmpinărilor a menținut oferta de despăgubire și a respins cererile legate de expropriere. Investită cu soluționarea contestației împotriva acestei hotărâri, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 33/1994, legal și temeinic instanța fondului în raport de dispozițiile Legii nr. 33/1994 a reținut ca fiind respectate întocmai procedura administrativă și cea de declarare a utilității publice, reclamanta neputând invoca necunoașterea Hotărârii nr. 76/2003 și cu atât mai puțin obstrucționarea dreptului său de a o contesta, în condițiile în care aceasta a fost făcută publică.
Astfel fiind, corect s-a reținut a fi fost respectată și procedura de emitere, comunicare și contestare a notificării din 15 februarie 2005, potrivit dispozițiilor art. 13-18 din Legea nr. 33/1994, precum și legalitatea investirii comisiei de către primarul Municipiului Craiova (în cauză fiind vorba de o lucrare de interes local, art. 15 Legea nr. 33/1994). Cât privește nemulțumirile reclamantei legate de măsura în sine a exproprierii cât și cuantumul despăgubirilor acordate, reținând dispozițiile art. 20 cât și ale art. 21 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, Curtea apreciază că în mod temeinic instanța fondului a reținut că verificarea acestora revine instanței de drept comun căreia partea are latitudinea de a se adresa.
Văzând dispozițiile art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de G.M.O. împotriva sentinței civile nr. 47 din 13 februarie 2006 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 februarie 2007.
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.