ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1935/2005

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată, reclamantul G.C. a chemat în judecată Consiliul Local al Municipiului Craiova și D.G.F.P. Dolj, solicitând obligarea pârâților să-i lase în deplină proprietate terenul în suprafață de 1188 mp situat în intravilanul Municipiului Craiova, teren expropriat, în prezent liber de construcții. După un prim ciclu procesual, cauza fiind trimisă spre rejudecare pentru completarea probatoriului, Tribunalul Dolj, prin sentința civilă nr. 516 din 5 decembrie 2002, a respins acțiunea, reținând, esențial, că, în speță, scopul exproprierii a fost împlinit, terenul fiind amplasat între blocurile de locuințe construite în zonă.

Prin decizia civilă nr. 53 din 20 martie 2003, Curtea de Apel Craiova, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanții G.C. și G.M., împotriva sentinței civile nr. 516 din 5 septembrie 2002 a Tribunalului Dolj, în contradictoriu cu pârâții Consiliului Local Craiova, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice București. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut de asemeni realizarea cauzei de utilitate publică pentru care s-a dispus exproprierea, prin finalizarea planului de sistematizare a zonei respective constând în construirea unui cartier de locuințe cu toate utilitățile corespunzătoare. Împotriva acestei decizii, au declarat recurs reclamanții G.C. și G.M., invocând aplicarea greșită a legii, întrucât, în realitate, conform probelor administrate, terenul solicitat, nu este afectat de nici un detaliu de sistematizare.

Recursul nu este întemeiat. Raportat la prevederile art. 35 din Legea nr. 33/1994, incident în cauză în raport de data formulării acțiunii introductivă de instanță, potrivit cărora, dacă imobilele expropriate nu au fost utilizate în termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, foștii proprietari pot să ceară retrocedarea lor, prin hotărârea atacată s-a apreciat corect, față de probele administrate, că, în speță, scopul și cerințele acțiunii de expropriere, au fost îndeplinite. Astfel, cauza de utilitate publică, prevăzută prin decretele de expropriere nr. 810/1962 și nr. 165/1964 a fost construirea unor blocuri de locuințe în orașul Craiova, cartierul „Brazda lui Novac”, scop realizat, prin expertiza tehnică efectuată identificându-se terenul ca fiind amplasat între blocuri, în zona în care sistematizarea este încheiată, pe el aflându-se arbori crescuți natural, integrat, ca atare, în planul urbanistic zonal.

Așa fiind, față de cele arătate, în temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de reclamanții G.C. și G.M. împotriva deciziei nr. 53 din 20 martie 2003 a Curții de Apel Craiova, secția civilă, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 martie 2005.