ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1935/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea formulată, reclamantul G.C.

a chemat în judecată Consiliul Local al Municipiului Craiova și D.G.F.P. Dolj,

solicitând obligarea pârâților să-i lase în deplină proprietate terenul în

suprafață de 1188 mp situat în intravilanul Municipiului Craiova, teren

expropriat, în prezent liber de construcții.

După un prim ciclu procesual, cauza fiind

trimisă spre rejudecare pentru completarea probatoriului, Tribunalul Dolj, prin

sentința civilă nr. 516 din 5 decembrie 2002, a respins acțiunea, reținând,

esențial, că, în speță, scopul exproprierii a fost împlinit, terenul fiind

amplasat între blocurile de locuințe construite în zonă.

Prin decizia civilă nr. 53 din 20 martie

2003, Curtea de Apel Craiova, a respins ca nefondat apelul declarat de

reclamanții G.C. și G.M., împotriva sentinței civile nr. 516 din 5 septembrie

2002 a Tribunalului Dolj, în contradictoriu cu pârâții Consiliului Local

Craiova, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice București.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel

a reținut de asemeni realizarea cauzei de utilitate publică pentru care s-a

dispus exproprierea, prin finalizarea planului de sistematizare a zonei

respective constând în construirea unui cartier de locuințe cu toate

utilitățile corespunzătoare.

Împotriva acestei decizii, au declarat

recurs reclamanții G.C. și G.M., invocând aplicarea greșită a legii, întrucât,

în realitate, conform probelor administrate, terenul solicitat, nu este afectat

de nici un detaliu de sistematizare.

Recursul nu este întemeiat.

Raportat la prevederile art. 35 din Legea

nr. 33/1994, incident în cauză în raport de data formulării acțiunii

introductivă de instanță, potrivit cărora, dacă imobilele expropriate nu au

fost utilizate în termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate

de la expropriat, foștii proprietari pot să ceară retrocedarea lor, prin

hotărârea atacată s-a apreciat corect, față de probele administrate, că, în

speță, scopul și cerințele acțiunii de expropriere, au fost îndeplinite.

Astfel, cauza de utilitate publică,

prevăzută prin decretele de expropriere nr. 810/1962 și nr. 165/1964 a fost

construirea unor blocuri de locuințe în orașul Craiova, cartierul „Brazda lui

Novac”, scop realizat, prin expertiza tehnică efectuată identificându-se

terenul ca fiind amplasat între blocuri, în zona în care sistematizarea este

încheiată, pe el aflându-se arbori crescuți natural, integrat, ca atare, în

planul urbanistic zonal.

Așa fiind, față de cele arătate, în

temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamanții G.C. și G.M. împotriva

deciziei nr. 53 din 20 martie 2003 a Curții de Apel Craiova, secția civilă, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 martie 2005.