ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1167/2003

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 217 din 21

iunie 2001 Tribunalul Dolj a admis acțiunea formulată de reclamantul N.G.

împotriva pârâților: Consiliul Local Craiova, Prefectura Județului Dolj, Statul

Român prin Ministerul Finanțelor și pe cale de consecință pârâții au fost

obligați să restituie reclamantului suprafața de 220 mp situat în Municipiul

Craiova.

Pentru a hotărî astfel instanța de

fond a reținut că terenul în litigiu a aparținut autorului N.M. (tatăl reclamantului)

iar prin Decretul nr. 157 din 31 mai 1985 terenul a fost expropriat pentru

cauză de utilitate publică. Exproprierea nu și-a atins scopul în sensul

construirii de locuințe.

Curtea de Apel Craiova prin decizia

civilă nr. 212 din 12 decembrie 2001, a respins recursul declarat de Consiliul

Local Craiova, împotriva deciziei civile nr. 217 din 21 iunie 2001 a

Tribunalului Dolj.

Pentru a hotărî astfel instanța de

apel a reținut că terenul în litigiu și construcția de pe acest teren, au fost

expropriate conform Decretului nr. 157/1985 în vederea construirii unor

blocuri. Din terenul expropriat a rămas liberă, neafectată de utilitate publică

suprafața de 220 mp.

Împotriva deciziei civile mai sus

menționate a declarat recurs Consiliul Local al Municipiului Craiova,

criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală, în sensul art. 304 pct. a C. proc.

civ., deoarece:

Terenul în litigiu ce a fost

expropriat conform Decretului nr. 157/1985, este cuprins într-o zonă în care

s-au construit blocuri pentru locuințe, s-au lărgit artere pentru circulație,

zone verzi, căi de acces etc. Cu alte cuvinte, scopul exproprierii pentru

utilitate publică a fost atins.

De asemenea, decizia civilă mai sus

menționată a fost atacată și de Direcția Generală a Finanțelor Publice Dolj,

criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală, invocând art. 304 pct. 8 C. proc.

civ. deoarece:

Terenul în litigiu a fost preluat de

stat cu titlu, respectiv în baza Decretului de expropriere nr. 157/1985.

Terenul este necesar în vederea bunei funcționări a rețelelor tehnico-edilitare

ce deservesc construcțiile din zonă, deci este afectat de detalii de

sistematizare.

Recursurile sunt fondate și vor fi

analizate împreună deoarece conținutul lor este asemănător.

Imobilul, teren în suprafață de 380 mp

este situat în Municipiul Craiova, proprietatea reclamantului N.G. în calitate

de succesor legal al autorului N.M., a fost expropriat prin Decretul nr.

157/1985, în scopul realizării unui ansamblu de locuințe, decret menționat.

Potrivit art. 35 din Legea nr. 33/1994,

dacă bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate în termen de un an

potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, respectiv

lucrările nu au fost începute, foștii proprietari pot cere retrocedarea lor,

dacă nu s-a făcut o nouă declarare de utilitate publică.

În speță, se discută exproprierea

efectuată în anul 1985 în vederea realizării unor construcții pentru locuințe.

Scopul exproprierii din 1985 a fost realizat în sensul că expropriatorul a

construit blocuri pentru locuințe, s-au lărgit artere de circulație, s-au

amenajat zone verzi și căi de acces la locuințe etc.

Este adevărat faptul că în cauză s-a

efectuat o expertiză tehnică, ordonată de instanța de fond, din care rezultă că

din suprafața totală de 380 mp de teren revendicată de reclamant este rămasă

“liberă” suprafața de 220 mp, însă această suprafață rămasă “liberă” este

folosită pentru amenajarea de spații verzi, pentru căi de acces la blocurile de

locuințe, pentru funcționarea rețelelor tehnico-edilitare ce deservesc

construcțiile din zonă. Deci, terenul revendicat, în totalitatea lui este

afectată de detalii de sistematizare.

Cu alte cuvinte, problema

retrocedării terenului în litigiu nu se poate pune deoarece obiectivul de

utilitate publică în considerarea căruia s-a făcut exproprierea a fost

realizat.

Prin urmare, instanțele au pronunțat

o hotărâre cu încălcarea esențială a legii atunci când au statuat că obiectivul

de utilitate publică în considerarea căruia s-a făcut exproprierea terenului

litigios, 380 mp, nu a fost realizat.

Pentru toate aceste considerente

Curtea reține că motivele de recurs invocate se circumscriu motivelor de casare

prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. și în consecință în

conformitate cu art. 312 alin. (2) C. proc. civ., va admite ca fondate

recursurile declarate de Ministerul Finanțelor Publice, Direcția Finanțelor

Publice Dolj, și de Consiliul Local al Municipiului Craiova, va casa decizia

civilă nr. 212 din 12 decembrie 2001 a Curții de Apel Craiova, secția civilă, precum

și sentința civilă nr. 217 din 2 iunie 2001 a Tribunalului Dolj, iar pe fond se

va respinge acțiunea formulată de reclamantul N.G.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite

recursurile declarate de Ministerul Finanțelor Publice, Direcția Generală a

Finanțelor Publice Dolj, și de Consiliul Local al Municipiului Craiova.

Casează decizia civilă nr. 212 din

12 decembrie 2001 a Curții de Apel Craiova, secția civilă, precum și sentința

civilă nr. 217 din 21 iunie 2001 a Tribunalului Dolj și respinge acțiunea

formulată de reclamantul N.G.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 martie 2003.