ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3657/2003

Asupra recursurilor civile  de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 180 din 31

mai 2001 pronunțată de Tribunalul Dolj a fost admisă acțiunea formulată de

reclamantele C.E. și C.V. în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin

Ministerul Finanțelor Publice și Consiliul Local Craiova, dispunându-se să le

fie restituită o suprafață de 577 m.p. teren situat în Craiova.

Instanța a reținut că reclamantele

sunt moștenitoarele defunctului C.I., proprietarul terenului, acest bun fiind

expropriat prin Decretul nr. 441/1986. Din expertiza tehnică efectuată a

rezultat că terenul este liber, neafectat de detalii de sistematizare iar

restituirea lui către reclamante nu împiedică normala utilizare a

construcțiilor existente în zonă.

Apelurile declarate de pârâți

împotriva acestei sentințe au fost respinse ca nefondate, cu o motivare

similară, prin decizia civilă nr. 31 din 13 martie 2002 a Curții de Apel

Craiova. Instanța de control judiciar al mai arătat că includerea terenului în

litigiu în domeniul public, printr-o Hotărâre din 13 iulie 2001 a Consiliului

Local Craiova, nu poate împiedica restituirea bunului către reclamante deoarece

nu au fost respectate condițiile prevăzute de Legea nr. 33/1994 cu privire la

expropriere.

Împotriva acestei decizii au

declarat recurs pârâții.

Consiliul Local Craiova a criticat

hotărârile în sensul prevederilor art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ., arătând

în esență că:

- scopul exproprierii a fost atins,

terenul, chiar liber de construcții, fiind necesar pentru utilizarea

ansamblului urbanistic din zonă;

- proprietarul terenului expropriat

a fost despăgubit, astfel încât condițiile prevăzute de art. 481 C. civ. au

fost îndeplinite.

Aceleași susțineri se regăsesc și în

recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice Dolj în numele și

pentru Ministerul Finanțelor Publice ca reprezentant al Statului Român.

Examinând legalitatea hotărârilor

prin prisma criticilor formulate, Curtea reține că recursurile sunt nefondate.

Expertiza tehnică, ale cărei

concluzii nu au fost combătute prin alt mijloc de probă, a stabilit în mod cert

că terenul  în litigiu este liber, neafectat de detalii de sistematizare iar

restituirea lui către reclamante nu împiedică în nici un fel normala utilizare

a construcțiilor existente în zonă.

Pe de altă parte, este cert că

despăgubirile în cuantum de 48.339 lei primite de autorul reclamantelor au

vizat exclusiv construcția expropriată și ulterior demolată, iar nu terenul

aferent.

În fine, împrejurarea că ulterior

pronunțării sentinței Consiliul Local Craiova a inclus terenul în litigiu în

domeniul public a fost considerată corect ca fără relevanță întrucât nu au fost

respectate condițiile prevăzute de Legea nr. 33/1994 cu privire la expropriere,

actul menționat neavând temei legal.

Așa fiind, recursurile vor fi

respinse ca nefondate conform prevederilor art. 312 alin. (1)  teza a II – a C.

proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursurile declarate de

pârâții Consiliul Local al Municipiului Craiova și Direcția Generală a

Finanțelor Publice Dolj în numele și pentru Ministerul Finanțelor Publice

împotriva deciziei nr. 31 din 13 martie 2002 a Curții de Apel Craiova, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi  26 septembrie 2003.