ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 962/2006
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 962/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data
de 7 aprilie 2005, reclamanții S.J. și B.V. au solicitat, în contradictoriu cu
pârâta Primăria municipiului Craiova - Comisia pentru soluționarea
întâmpinărilor depuse de proprietarii afectați de realizarea obiectivului
„Deschidere, aliniere și lărgire a străzii A. I. Cuza din municipiul Craiova”,
anularea hotărârii nr. 2 din 24 martie 2005, emisă de pârâtă.
În motivarea cererii, reclamanții au
arătat că actul administrativ contestat a fost emis cu încălcarea dispozițiilor
Legii nr. 33/1994, privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică, în
sensul că exproprierea imobilelor se poate face numai pentru cauze de utilitate
publică, după o dreaptă și prealabilă despăgubire, prin hotărâre judecătorească.
Au mai susținut reclamanții că nu au
fost notificați când le-a fost expropriat imobilul proprietatea lor, utilitatea
publică nu a fost declarată conform legii în acest caz, nu au fost convocați
pentru a-și da acordul pentru transferul dreptului de proprietate.
Că au fost notificați numai cu
privire la valoarea despăgubirilor, care este mult inferioară valorii reale a
imobilului și a fost stabilită cu încălcarea prevederilor art. 26 din Legea nr.
33/1994, în realitate imobilul valorând 300.000 Euro, sumă pe care o pretind.
Curtea de Apel Craiova, secția de
contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 413 din camera de
consiliu de la 13 octombrie 2005, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea.
Pentru a pronunța această soluție,
prima instanță a reținut că, fiind vorba despre o lucrare de interes local,
autoritatea competentă să declare utilitatea publică este Consiliul Județean
Dolj, care a respectat procedura prevăzută de art. 13 din Legea nr. 33/1994,
privind emiterea și publicitatea actului de expropriere, instanța neputând
analiza la acest moment declararea utilității publice, care nu a fost
contestată la momentul emiterii actului.
S-a mai reținut că, deși obiectul
acțiunii îl constituie contestarea hotărârii nr. 2 din 24 martie 2005, care vizează
cuantumul despăgubirilor, practic reclamanții au contestat și hotărârea privind
declararea utilității publice, însă cu privire la acest aspect, controlul
judecătoresc de contencios administrativ nu poate viza decât legalitatea
actului, nu și oportunitatea emiterii acestuia.
Instanța fondului a apreciat că, în
cauză, pârâta a respectat condițiile prevăzute de Legea nr. 33/1994, privind
etapa administrativă și cea de declarare a utilității publice, iar în ceea ce
privește nemulțumirile reclamanților, privind cuantumul despăgubirilor, acestea
vor fi soluționate în etapa judiciară a exproprierii, în fața instanței de
drept civil.
Împotriva sentinței sus menționate,
în termen legal, au declarat recurs, reclamanții S.J. și B.V., susținând, în
esență, că soluția a fost pronunțată cu încălcarea prevederilor Legii nr. 33/1994
și că privitor la despăgubiri, capătul de cerere trebuia disjuns și trimis, spre
competentă soluționare, la Tribunalul Dolj.
Recursul este fondat.
Reclamanții S.J. și B.V. au formulat
contestații împotriva hotărârii nr. 2 din 24 martie 2005, pronunțată de Comisia
pentru soluționarea întâmpinărilor, depuse de proprietarii afectați de realizarea
obiectivului „Deschidere, aliniere și lărgire a străzii A. I. Cuza din municipiul
Craiova”, prin care s-a acceptat punctul de vedere al exproprietarului pentru
imobilul din str. A. I. Cuza nr. 24 (fost 34), respectiv oferta
exproprietarului cu valoare totală de 2.322.000.000 lei.
Reclamanții au susținut că nu s-a
făcut o cercetare prealabilă a declarării utilității publice și că au fost
notificați numai cu privire la valoarea de despăgubire.
Așadar, reclamanții contestă
exproprierea pentru utilitate publică. În conformitate cu dispozițiile art. 21
din Legea nr. 33/1994, privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică,
soluționarea cererilor de expropriere este de competența tribunalului județean
în raza căruia este situat imobilul propus pentru expropriere.
Așa fiind, se va admite recursul, se
va casa sentința atacată și se va trimite cauza la Tribunalul Dolj, spre competentă soluționare.
Cu prilejul rejudecării, instanța de
trimitere va administra probe, prin care exproprietarul să facă dovada
îndeplinirii cerințelor prevăzute de art. 11 și 13 al Legii nr. 33/1994, în
conformitate cu dispozițiile art. 315 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
reclamanții S.J. și B.V. împotriva sentinței civile nr. 413 din 13 octombrie 2005 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și trimite
cauza, la Tribunalul Dolj, secția de contencios administrativ, spre competentă
soluționare.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 21 martie 2006.