ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 333/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 333/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2930 din 15 noiembrie 2006
Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, a
respins acțiunea formulată de reclamantul B.F.I. în contradictoriu cu pârâtul
C.N.C.D., ca neîntemeiată.
În motivarea sentinței se retine
că reclamantul a contestat Hotărârea nr. 88 din 28 februarie 2006 emisă de
pârât, prin care a fost soluționată sesizarea sa împotriva șefului secției din
penitenciarul în care este deținut; acesta i-ar fi adresat cuvinte jignitoare,
discriminându-l pentru originea sa de etnie rromă.
S-a concluzionat că, în mod
corect, în raport de art. 3 din O.U.G. nr. 56/2003 C.N.C.D. a hotărât
transmiterea petiției spre informare M.J. și a răspuns petentului că obiectul
petiției sale nu este de competența Consiliului, ci a judecătoriei în a cărei
circumscripție se află penitenciarul, Instanța menționată având competența de
soluționare a cazurilor de discriminare la care sunt supuse persoanele aflate
în executarea pedepselor privative de libertate.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs reclamantul B.F.I., motivând că hotărârea este nelegală și
netemeinică, deoarece C.N.C.D. are obligația legală de a lua măsuri în orice
situație de discriminare.
Analizând actele și lucrările
dosarului de fond precum și motivul de recurs invocat, ce poate fi încadrat în
prevederile art. 304
1
C. proc. civ., Înalta Curte constată că
recursul este nefondat.
În mod legal și temeinic
Instanța de Fond a reținut că potrivit art. 3 din O.U.G. nr. 56/2003, aprobată
prin Legea nr. 403/2003, soluționarea cazurilor de discriminare la care sunt
supuse persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate
aparține judecătoriei în a cărei circumscripție se află penitenciarul. Această
lege, având caracter special în raport cu O.G. nr. 137/2000, se aplică cu
prioritate.
Pentru considerentele
menționate, cu referire la art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul urmează a
fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de B.F.I.
împotriva sentinței civile nr. 2930 din 15 noiembrie 2006 a Curți de Apel
București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 30 ianuarie 2008.