ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5032/2008

Constată că prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, sub nr. 4024 din 7 februarie 2008, revizuentul Ș.M. a solicitat revizuirea deciziilor nr. 7396 din 2 noiembrie 2007 și nr. 526 din 30 ianuarie 2008 pronunțate de această instanță. În motivarea căii de atac au fost invocate dispozițiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ., susținându-se că instanța nu s-a pronunțat asupra a două cereri incidentale și nu a luat în considerare faptul că în recurs judecata pricinii s-a făcut în contradictoriu cu Ministerul Muncii Solidarității Sociale și Familiei, deși în primă instanță și în apel cadrul procesual a fost stabilit în contradictoriu cu Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Protecția Muncii Argeș.

S-a realizat astfel, o schimbare a calității procesuale în faza recursului. De asemenea, s-a arătat că o cerere incidentală, nesoluționată, a fost formulată cu referire la dispozițiile art. 269 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, referitoare la obligarea Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse la plata de despăgubiri morale, ca urmare a îngrădirii accesului petentului pe piața muncii. Revizuirea a fost fundamentată și pe dispozițiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., susținându-se că au fost ignorate de la judecată înscrisuri determinante și doveditoare care demonstrau faptul că revizuientul a respectat programul de lucru și că nu a avut nicio sancțiune anterior desfacerii contractului de muncă.

Un alt temei juridic al cererii de revizuire l-au reprezentat dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., susținându-se că există contrarietate între hotărârea instanței de apel și cea a instanței de recurs, decurgând din schimbarea calității procesuale a părții în contradictoriu cu care s-a desfășurat judecata. Examinând calea de atac exercitată, Înalta Curte urmează să constate următoarele: - Cu referire la decizia nr. 7396 din 2 noiembrie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, ce constituie obiect al revizuirii, se reține nerespectarea termenului procedural de exercitare a căii de atac. Astfel, raportat la fundamentul juridic al cererii, termenul de revizuire este de o lună și se socotește, potrivit art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc.

civ., atunci când hotărârea a fost pronunțată de instanța de recurs, de la data pronunțării (pentru cazurile prevăzute de art. 322 pct. 2 și 7 C. proc. civ.), respectiv, de la data descoperirii înscrisurilor determinante (pentru motivul de revizuire reglementat de art. 322 pct. 5 C. proc. civ.). Referitor la acest ultim motiv de revizuire, care ar putea deplasa momentul de la care să curgă termenul de o lună ulterior pronunțării hotărârii irevocabile, se constată că revizuentul nu a indicat o dată a descoperirii pretinselor înscrisuri determinante, de natură să-l plaseze pe acesta înăuntrul termenului de exercitare a căii de atac.

Dimpotrivă, mențiunea pe care o face acesta în conținutul motivelor de revizuire, este cu referire la înscrisuri anterioare datei desfacerii contractului de muncă (4 iunie 1998) ce demonstrau îndeplinirea obligațiilor de serviciu, despre care nu se susține și nici nu s-ar putea pretinde de către revizuent că ar fi luat cunoștință de ele după definitivarea judecății (prin hotărârea irevocabilă atacată). Pentru considerentele arătate, cererea de revizuire îndreptată împotriva deciziei nr. 7396 din 2 noiembrie 2007 a fost formulată cu nesocotirea termenului reglementat de dispozițiile art. 324 alin. (1) pct. 1 și 4 C. proc. civ., astfel încât va fi respinsă ca tardivă. - În ce privește revizuirea îndreptată împotriva deciziei nr. 526 din 30 ianuarie 2008, aceasta are caracter inadmisibil.

Astfel, potrivit deciziei menționate, a fost respinsă cererea de completare a dispozitivului deciziei nr. 7396 din 2 noiembrie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, formulată în condițiile art. 281 2 alin. (1) C. proc. civ., constatându-se că nu subzistă motivele prevăzute de textul de lege. Conform art. 322 alin. (1) C. proc. civ., pentru ca o hotărâre a instanței de recurs să facă obiect al revizuirii, este necesar să fi evocat fondul (respectiv, să statueze asupra fondului raporturilor juridice dintre părți, deduse judecății de către acestea). Este evident că nu are o asemenea natură o decizie a instanței de recurs prin care s-a respins cererea de completare a dispozitivului unei alte decizii.

În ce privește motivul de revizuire fundamentat pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. (unde condiția evocării fondului nu este cerută, având în vedere că ceea ce se sancționează este nesocotirea autorității de lucru judecat a unei hotărâri anterioare), caracterul inadmisibil este dat de împrejurarea că se pretinde existența contrarietății între decizia instanței de apel și cea a instanței de recurs. Or, nu se poate susține nesocotirea autorității de lucru judecat cu referire la hotărâri pronunțate în cadrul aceluiași proces, în diferitele etape jurisdicționale. Aceasta, întrucât autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri se definitivează în momentul epuizării exercițiului căilor de atac.

Ca atare, hotărârea dată în exercitarea controlului judiciar nu poate veni în contradicție cu cea care a făcut obiectul acestui control. Față de aceste considerente, cererea de revizuire formulată cu referire la decizia nr. 526 din 30 ianuarie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, va fi respinsă ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de Ș.M. împotriva deciziei nr. 7396 din 2 noiembrie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală. Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de aceeași parte împotriva deciziei nr. 526 din 30 ianuarie 2008 a aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 septembrie 2008.