ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 05.03.2008

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 899/2008

HOTĂRÂRE
05.03.2008
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 899/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la 16 martie 2007 și precizată

la 18 mai 2007, reclamantul C.S.V. a chemat în judecată Ministerul Muncii, Solidarității

Sociale și Familiei solicitând anularea Ordinului emis de acesta cu nr. 108 din

12 februarie 2007 și a deciziei nr. 113 din 22 martie 2007 prin care i-a fost respinsă

contestația.

În motivarea cererii,

reclamantul a susținut că măsura sancționării sale cu diminuarea drepturilor salariale

cu 15% pe o perioadă de 3 luni este netemeinică, întrucât nu s-au dovedit abaterile

pretinse a fi fost săvârșite, dar în același timp și nelegală, fiind evident că

decizia de sancționare încalcă dispozițiile art. 268 C. muncii nefiind înfățișate

motivele pentru care au fost înlăturate apărările sale.

Prin sentința civilă nr.

278 din 28 septembrie 2007 Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ

și fiscal, a admis acțiunea și a anulat decizia contestată reținând pentru aceasta

că în ordinul de sancționare nu se regăsesc motivele pentru, care pârâtul a înlăturat

apărările reclamantului punând în imposibilitate atât pe acesta să-și formuleze

apărările ulterioare, cât și instanța să poată face o apreciere corectă asupra sancțiunii

aplicate.

Împotriva acestei sentințe

a declarat recurs Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse care în esență

a susținut că instanța a pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a legii în condițiile

în care a avut în vedere dispozițiilor art. 268 C. muncii deși actul de sancționarea

cuprinde toate elementele prevăzute de H.G. nr. 1210/2003, art. 35 alin. (2) privind

organizarea și funcționarea comisiilor de disciplină și a comisiilor paritare din

cadrul autorităților și instituțiilor publice.

Recursul este fondat.

Prin Ordinul Ministerului

Muncii, Familiei și Egalității de Șanse nr. 108/2007 C.S.V., inspector de muncă

cl. 1 grad profesional superioară treapta salarizare 1 la Inspectoratul Teritorial

de Muncă Dolj a fost sancționat cu diminuarea drepturilor salariale cu 15% pe o

perioadă de 3 luni - în temeiul dispozițiilor art. 65 alin. (2) lit. g) și

alin. (3) lit. b) din Legea nr. 188/1999 pentru manifestări care aduc atingere prestigiului

autorității în care își desfășura activitatea.

Din cuprinsul acestui

ordin de sancționare rezultă în mod explicit atât descrierea faptelor care constituie

abateri disciplinare cât și procedura de cercetare a acestor fapte de către Inspectoratul

Teritorial de Muncă Dolj – consemnată în procesele-verbale de analiză a sesizării;

de audiere a reclamantului, de analiză a întâmpinării formulate de acesta; de audiere

a martorilor etc., toate finalizate într-un referat adus la cunoștința reclamantului

și la care acesta a formulat obiecțiuni, analizate de către comisie.

Astfel fiind în mod greșit

s-a apreciat că ordinul de sancționare nu este motivat fiind evident că acesta îndeplinește

această cerință, rezultată cu prisosință din cuprinsul său atât prin descrierea

abaterilor, de care reclamantul a avut cunoștință – și în raport de care și-a formulat

apărări, cât și din referatul Comisiei de disciplină față de care acesta a formulat

obiecțiuni, referat prin care membrii comisiei au înfățișat punctul de vedere care

i-a condus la stabilirea sancțiunii, toate elemente suficiente care să dea posibilitatea

instanței să cerceteze temeinicia și legalitatea sancțiunii aplicate.

Astfel fiind și în raport

de dispozițiile art. 313 C. proc. civ., urmează a fi admis recursul declarat de

Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și casată sentința Curții de

Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, cu trimiterea cauzei

spre rejudecare la aceiași instanță.

Admite recursul declarat

de pârâtul Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse împotriva sentinței

nr. 278 din 28 septembrie 2007 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ

și fiscal.

Casează sentința atacată

și trimite cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 5 martie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-02-19
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 919/2009
au fost comise de reclamant și sunt de natură, în ansamblul lor, să aducă atingere prestigiului instituției a cărei activitate o conduce. Împotriva sentinței nr. 138 din 5 iunie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția de contencio
ÎCCJ 2009-01-14
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 121/2009
Asupra contestației de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Cu cererea înregistrată sub nr. 6036/1/2008 la Înalta Curte de Casație și Justiție, V.V.F. a formulat contestație în anulare împotriva Deciziei civile n
ÎCCJ 2008-02-22
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4689/2009
și f) C. muncii și ale H.G. nr. 1210/2003; - hotărârea cuprinde motive contradictorii, instanța de fond interpretând greșit actul juridic dedus judecății și schimbând înțelesul lămurit al acestuia. Recursul nu poate fi admis. Într-adevăr, i
ÎCCJ 2009-01-29
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 467/2009
motivele pe care se sprijină, fără a le prezenta în mod detaliat. Analizând hotărârea atacată se va respinge acest motiv de recurs pentru că sentința instanței de fond este motivată, atât în fapt cât și în drept, cu respectarea prevederilor
ÎCCJ 2007-05-24
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2669/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul S.G. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A.N.V., revocarea în totalitate a Ordinului nr. 4313 din 13 februarie 2006 emis de vicepreședint
Sursă