ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3859/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Instanța de fond 1. Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, reclamantul S.A.

a solicitat în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală din cadrul Ministerului Finanțelor Publice și Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Garda Financiară - Comisariatul General București: - anularea Ordinului nr. 2253 din 23 iunie 2011 al Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală; - anularea Deciziei nr. 1264 din 2 august 2011 emisă de către intimata Garda Financiară - Comisariatul General București; - obligarea intimatei Garda Financiară - Comisariatul General București la reintegrarea în funcția publică deținută anterior eliberării din funcția publică; - obligarea intimatei Garda Financiară - Comisariatul General București la plata de despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și recalculate și cu celelalte drepturi de care ar fi trebuit să beneficieze, începând cu data deciziei și până la data reintegrării efective în funcția anterior deținută și în subsidiar, - obligarea intimatei la plata drepturilor salariale cuvenite pe perioada 3 august 2011 - 8 august 2011, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin decizia contestată a fost eliberat din funcția publică teritorială de execuție, respectiv funcția de comisar clasa I, grad profesional superior, la Garda Financiară - Secția județeană Prahova, la data de 23 iunie 2011. Prin Ordinul nr. 2253/2011 al Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală a fost aprobată noua structură organizatorică a Comisariatului General al Gărzii Financiare, cât și a secțiilor județene ale Gărzii Financiare. Ordinul este dat în aplicarea H.G. nr. 1324/2009 privind organizarea și funcționarea Gărzii Financiare, așa cum a fost modificat prin H.G.

nr. 566 din 1 iunie 2011. La emiterea Ordinului nr. 2253/2011 s-a avut în vedere exclusiv noua schemă organizatorică a Gărzii Financiare, fără a se dispune cu privire la situația posturilor ce urmează să fie desființate în vechea structură și fără a fi făcută vreo referire la situația funcționarilor publici încadrați pe posturile desființate din perspectiva Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, cu modificările la zi. Având în vedere că decizia de încetare a raporturilor de serviciu este dată în aplicarea ordinului, analiza legalității acesteia trebuie efectuată atât prin prisma acestui ordin, cât și a deciziei în sine cu raportare la actele normative care reglementează activitatea și drepturile funcționarului public, arată reclamantul.

2. Soluția instanței de fond Prin Sentința nr. 23 din 23 ianuarie 2012, Curtea de Apel Ploiești a admis acțiunea formulată de reclamantul S.A., în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală din cadrul Ministerului Finanțelor Publice și cu Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Garda Financiară - Comisariatul General București; A anulat Ordinul nr. 2253 din 23 iunie 2011 al Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și Decizia nr. 1264 din 2 august 2011 emisă de Garda Financiară - Comisariatul General București; A obligat intimata Garda Financiară - Comisariatul General București la reintegrarea reclamantului în funcția deținută anterior eliberării sale, precum și la plata de despăgubiri, reprezentând drepturile salariale indexate la zi, începând cu data eliberării sale din funcția publică și până la reintegrarea efectivă; A obligat pârâtele la 4,5 RON, cheltuieli de judecată către reclamant, reprezentând taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în esență, următoarele: Prin Decizia nr. 1264 din 2 august 2011, emisă de M.F.P. - A.N.A.F. - Garda Financiară -Comisariatul General București, reclamantul S.A. a fost eliberat din funcția publică teritorială de execuție de comisar clasa I, grad profesional superior, la Garda Financiară - Secția Județeană Prahova, cu data de 30 august 2011, ca urmare a reorganizării Gărzii Financiare, conform disp. art. 97 lit. c), coroborate cu cele ale art. 99 alin. (1) lit. b), alin. (2), alin. (3), alin. (5) și art. 103, 106 din Legea nr. 188/1999, republicată, privind Statutul funcționarilor publici. La baza emiterii deciziei au stat Anexa 1 din H.G.

nr. 1324/2009 privind organizarea și funcționarea Gărzii Financiare - structura organizatorică a Gărzii Financiare, Ordinul Președintelui A.N.A.F. nr. 2253/2011 de aprobare a noii structuri pe secții județene, divizii, servicii, compartimente, precum și numărul total de posturi pe aceste structuri, avizul favorabil al A.N.A.F. Analizând și Ordinul nr. 2253 din 23 iunie 2011 al Președintelui A.N.A.F., prima instanță a reținut că acesta a fost emis în temeiul dispozițiilor art. 6 alin. (1), art. 8 alin. (4) și (5) și art. 12 alin. (3) din H.G. nr. 109/2009 privind organizarea și funcționarea A.N.A.F. și în temeiul art. 2 alin. (3) și (5) din H.G. nr. 1324/2009 privind organizarea și funcționarea Gărzii Financiare, din care rezultă că măsurile dispuse s-au luat ca urmare a reducerii unui număr de posturi din cadrul Gărzii Financiare în baza H.G.

nr. 566/2011 pentru modificarea și completarea H.G. nr. 1324/2009 privind organizarea și funcționarea Gărzii Financiare. Prin această hotărâre numărul de posturi al acestei instituții a fost redus de la 1805 posturi la 1092 posturi. Prima instanță a constatat că acesta este cadrul legal în care s-a impus reorganizarea Gărzii Financiare, însă actele normative prevăd anumite competențe în privința reorganizării. Astfel, în privința competenței reorganizării Gărzii Financiare există dispoziții legale imperative în mai multe acte normative, în speță, H.G. nr. 1324/2009 privind organizarea și funcționarea Gărzii Financiare, așa cum a fost modificată, H.G. nr. 109 / 2009 privind organizarea și funcționarea A.N.A.F.

și Ordinul nr. 1468/2010 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Gărzii Financiare. Analizând aceste dispozițiile legale, s-a ajuns la concluzia că structura organizatorică a Gărzii Financiare include Comisariatul General, secțiile județene ale Gărzii Financiare și secția municipiului București, iar structura organizatorică a Gărzii Financiare se stabilește prin hotărâre a Guvernului. Potrivit H.G. nr 1324/2009 privind organizarea și funcționarea Gărzii Financiare, așa cum a fost modificat prin H.G. nr. 566/2011, Garda Financiară are aceeași structură organizatorică prevăzută în H.G. nr. 109/2009, menționându-se la art. 2, alin. (2) din aceasta că respectiva structură este prevăzută în Anexa 1. Analizând însă Anexa 1, prima instanță a observat că se regăsește numai structura organizatorică a Comisariatului General, astfel că o parte a structurii organizatorice este publicată în Monitorul Oficial, iar cealaltă parte nu.

Conform art. 4 din H.G. nr. 1324/2009, modificată și completată prin H.G. nr., 566/2011, Comisariatul General este structura centrală a Gărzii Financiare, iar în cadrul structurii organizatorice a Comisariatului General se pot constitui și alte servicii, birouri și compartimente decât cele prevăzute în Anexa nr. 1. Numărul posturilor de conducere și execuție pentru acestea se aprobă prin ordin al președintelui A.N.A.F., la propunerea Comisariatului General. În cadrul structurii organizatorice a secțiilor județene și a Secției municipiului București se pot constitui și alte servicii, birouri, compartimente, respectiv divizii prin ordin al președintelui A.N.A.F., la propunerea Comisarului General.

Această dispoziție legală confirmă la rândul său faptul că structura organizatorică a Comisariatului General este cuprinsă în Anexa 1 a H.G. nr. 1324/2009, prin ordinul președintelui A.N.A.F. putându-se constitui și alte servicii, birouri sau compartimente. De asemenea, prin Ordinul nr. 1468/2010 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Gărzii Financiare, modificat prin Ordinul nr. 1931/2010 la art. 4 alin. (5), pct. 24, printre atribuțiile Comisarului General, se numără și aceea de a propune spre aprobare președintelui A.N.A.F. constituirea de servicii, birouri, compartimente, altele decât cele prevăzute în H.G.

privind organizarea și funcționarea Gărzii Financiare, în cadrul structurii organizatorice, a Comisariatului General și de alte servicii, birouri, compartimente, respectiv divizii în cadrul secției județene și a secției municipiului București, concomitent cu aprobarea posturilor de conducere, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Ca atare, nu s-a dat în atribuțiile președintelui A.N.A.F., în privința structurii organizatorice, decât constituirea și de alte servicii, birouri, compartimente, divizii, astfel că o parte a structurii organizatorice a Gărzii Financiare (Comisariatul General) este stabilită prin act normativ, iar o parte (cea a secțiilor) este stabilită printr-un ordin al președintelui A.N.A.F., nepublicat în Monitorul Oficial, ordin ce nu poate avea decât aplicabilitate generală, ca și cel al Comisariatului General.

Raportat la art. 3 lit. a) din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, cu modificările ulterioare, care definește actul normativ ca fiind “actul emis sau aprobat de o autoritate publică cu aplicabilitate generală” și la dispozițiile art. 77 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, cu modificările ulterioare, intitulate “Actele date în executarea unui act normativ”, se prevede că “ordinele cu caracter normativ, instrucțiunile și alte asemenea acte ale conducerii ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale de specialitate sau ale autorității administrative autonome, se emit pe baza și în executarea legilor, a hotărârii și a ordonanțelor Guvernului”, prima instanță a apreciat că structura organizatorică a Gărzii Financiare, inclusiv a secțiilor județene și ale municipiului București se stabilește prin act normativ, impunându-se așadar publicarea sa în Monitorul Oficial Partea I, pentru a produce efecte juridice, conform art. 11 alin. (1) din Legea nr. 24/2000.

Totodată, prima instanță a reținut că aprobarea structurii organizatorice a Comisariatului General nu reprezintă o atribuție ce intră în competența președintelui A.N.A.F., structura fiind deja stabilită în Anexa 1 la H.G. nr. 1324/2009, astfel că ordinul atacat este dat cu încălcarea dispozițiilor legale, fiind lipsit de bază legală. În privința art. 2 și 3 din ordin, repartizarea numărului de posturi și aprobarea statelor de funcții, prima instanță a reținut că sunt raportate la o nouă structură organizatorică, aprobată cu încălcarea dispozițiilor legale, astfel că, urmare a anulării art. 1 al ordinului, vor fi anulate și celelalte articole. În concluzie, prima instanță a constatat că în speță nu se pune problema reorganizării (restructurării) în sine, ci a modalității în care a fost făcută.

În privința capătului de cerere privind anularea Deciziei nr. 1264 din 2 august 2011, emis de A.N.A.F. - Garda Financiară - Comisariatul General București, prin care s-a dispus eliberarea din funcție a reclamantului, ca urmare a reorganizării, Curtea constată că această decizie a fost emisă în baza Ordinului Președintelui A.N.A.F. nr. 2253/2011, de aprobare a noii structuri organizatorice, pe secții județene, etc, ordin nelegal pentru motivele arătate anterior. Totodată, repartizarea numărului de posturi și aprobarea statelor de funcții pentru secțiile județene ale Gărzii Financiare, inclusiv pentru secția județeană Prahova este nelegală, deoarece sunt raportate la o nouă structură organizatorică aprobată cu încălcarea dispozițiilor legale.

Ca o consecință a anulării Ordinului nr. 2253/2011 al Președintelui A.N.A.F. se impune și anularea deciziei în discuție, cu consecința reîncadrării reclamantului și plata drepturilor salariale cuvenite. II. Instanța de recurs 1. Criticile pârâtei Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală, care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că instanța de fond a reținut că structura organizatorică a Gărzii Financiare, inclusiv a secțiilor județene și a municipiului București, se stabilește prin act administrativ normativ, impunându-se publicarea în Monitorul Oficial, însă în speță nu se pune problema modificării structurii organizatorice a secțiilor județene și ale municipiului București, prin Ordinul Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2252/2011, a cărui anulare se solicită, dispunându-se numai încadrarea numărului de posturi aprobate prin H.G.

nr. 566/2011, aceste posturi fiind distribuite în cadrul subdiviziunilor existente la nivelul unităților subordonate: birouri, servicii și compartimente. S-a mai arătat că prin H.G. nr. 566/2011 pentru modificarea și completarea H.G. nr. 1324/2009 privind organizarea și funcționarea Gărzii Financiare s-a redus numărul de posturi ale acestei instituții de la 1805 la 1092, astfel că prin ordinul contestat președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală a stabilit structura organizatorică și numărul de posturi, ținând cont de necesitățile fiecărei structuri din cadrul instituției și de raționamente de ordin economic, potrivit atribuțiilor conferite de art. 8 alin. (5) și art. 12 alin. (3) din H.G.

nr. 109/2009. Recurenta a învederat că nu sunt corecte concluziile primei instanțe potrivit cărora structura organizatorică a secțiilor județene nu este prevăzută prin actul normativ de organizare și funcționare a Gărzii Financiare, deoarece în anexa nr. 1 a H.G. nr. 1324/2009, modificată și completată prin H.G. nr. 566/2011, este prevăzută doar structura Comisariatului General, structura organizatorică a secțiilor județene și încadrarea acestora cu funcționari publici fiind atribuțiile exclusive ale președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, care nu poate modifica numărul secțiilor, în sensul diminuării sau majorării acestora, conform art. 2 alin. (5) din H.G. nr. 1324/2009 atribuțiile acestuia fiind limitate numai la organizarea secțiilor județene.

A precizat recurenta că reglementarea normativă a structurii Gărzii Financiare este de interes general, fiind aprobată prin H.G. nr. 1324/2009, însă organizarea și statul de funcții aprobate prin ordinul atacat nu poate fi calificată ca fiind de interes general și că respectivul ordin are caracter de act administrativ normativ, pentru care există obligația publicării în Monitorul Oficial, niciunul din actele prin care s-a stabilit sau s-a modificat structura organizatorică a Gărzii Financiare nefiind publicat în Monitorul Oficial: Decizia nr. 15 din 29 ianuarie 2004, prin care s-a aprobat numărul de 885 posturi pentru comisariatele regionale și al municipiului București, dată în aplicarea H.G.

nr. 1538/2003, Decizia nr. 26 din 15 martie 2007, prin care s-a aprobat structura organizatorică a comisariatelor regionale și al municipiului București dată în baza H.G. 1757/2006, O.P.A.N.A.F. nr. 987 din 16 iulie 2007, prin care s-a aprobat repartizarea numărului de posturi pe fiecare secție județeană și a municipiului București cu încadrarea numărului maxim de 1605 posturi, emisă în temeiul H.G. nr. 533/2007, precum și O.P.A.N.A.F. nr. 1425 din 17 august 2009, prin care s-au aprobat statele de funcții pentru Comisariatul General, secțiile județene și a municipiului București și a O.P.A.N.A.F. din 16 ianuarie 2010, prin care s-a aprobat repartizarea numărului de posturi pe fiecare secție, iar prin O.P.A.N.A.F.

nr. 1678 din 26 martie 2010 s-a probat repartizarea numărului total de posturi pe fiecare secție județeană și a municipiului București, cu încadrarea numărului maxim de 1605 posturi prevăzute în H.G. nr. 1324/2009, la care se adăugă 200 posturi pentru Comisariatul General. Recurenta a concluzionat că O.P.A.N.A.F. nr. 2253/2011 nu este un act administrativ cu caracter normativ, deoarece nu are aplicabilitate generală, nu se adresează erga omnes, ci este emis în baza și în aplicarea unui act normativ, se adresează unor subiecți determinați, respectiv funcționarilor publici din aparatul Gărzii Financiare, fiind un act administrativ cu caracter individual, pentru care nu există obligația publicării în Monitorul Oficial al României conform art. 11 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 24/2000.

S-a mai susținut că instanța a depășit cadrul procesual, făcând vorbire în considerentele sentinței de H.G. nr. 1324/2009 și despre modalitatea reglementării structurii organizatorice a Gărzii Financiare, arătând că o parte a acesteia este publicată în Monitorul Oficial, iar cealaltă parte nu, atâta timp cât legiuitorul a înțeles să stabilească prin hotărâre de Guvern structura Comisariatului General și a lăsat la aprecierea președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală organizarea internă a secțiilor județene. Recurenta a precizat că O.P.A.N.A.F. nr. 2253/2011 a primit avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici prin Adresa nr. 894653 din 23 iunie 2011, iar hotărârea este motivată contradictoriu, la pagina 15 parag.

17 reținându-se că structura organizatorică a Comisariatului General este cuprinsă în anexa 1 a H.G. nr. 1324/2009, prin O.P.A.N.A.F. putându-se constitui alte servicii, birouri și compartimente, în timp ce la pag. 14 parag. 5 se reține că „o astfel de atribuție nu intră în competența președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.” Recurenta a arătat că în mod greșit a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată, deoarece nu are culpă procesuală, iar partea adversă nu a câștigat irevocabil procesul. S-a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantului. 2. Apărările intimatei Intimata, prin apărătorul său în instanță, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

3. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința criticată prin prisma motivelor de recurs, ținând cont de actele și lucrările dosarului, precum și de dispozițiile legale incidente, inclusiv ale art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, după cum se va arăta în continuare: 3.1.

Dispoziții legale relevante: Hotărârea Nr. 109 din 18 februarie 2009 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală: Art. 6 - (1) Agenția Națională de Administrare Fiscală are structura organizatorică formată din direcții generale, direcții și alte structuri, prevăzută în anexa nr. 1. În cadrul acesteia, inclusiv în directa subordine a președintelui, se pot organiza, prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, servicii, birouri, compartimente și colective temporare și se pot stabili numărul posturilor pe fiecare structură, numărul posturilor de conducere și numărul posturilor de execuție, în condițiile legii.

Art. 8 - (4) În cadrul structurii organizatorice a Comisariatului General al Gărzii Financiare și, respectiv, a secțiilor județene și Secției Municipiului București se pot constitui servicii, birouri, compartimente, respectiv divizii, iar numărul posturilor de conducere se aprobă prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, la propunerea Comisarului General, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare. (5) Numărul maxim de posturi pentru Garda Financiară este de 1.805. Repartizarea numărului de posturi pe secțiile județene și secția municipiului București ale Gărzii Financiare se face prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, la propunerea comisarului general.

Art. 12 - (3) În exercitarea atribuțiilor sale, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală emite ordine, în condițiile legii, precum și alte dispoziții necesare îndeplinirii atribuțiilor funcției. Hotărârea Nr. 566 din 1 iunie 2011 pentru modificarea și completarea H.G. nr. 1.324/2009 privind organizarea și funcționarea Gărzii Financiare: "(3) Numărul maxim de posturi pentru Garda Financiară este de 1.092. (5) Repartizarea numărului de posturi pentru Comisariatul General, secțiile județene și Secția Municipiului București se face prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, la propunerea comisarului general." 3.2. Argumente pentru admiterea recursului Situația de fapt a fost corect reținută de judecătorul fondului, în sensul că H.G.

nr. 1324/2009 privind organizarea și funcționarea Gărzii Financiare a fost modificată și completată prin H.G. nr. 556/2011, reducându-se numărul de posturi al acestei instituții de la 1805 la 1092 de posturi. În temeiul H.G. nr. 556/2011 s-a emis O.P.A.N.A.F. 2253 din 23 iunie 2011, prin care s-a stabilit structura organizatorică a Comisariatului General și a secțiilor județene ale Gărzii Financiare, repartizarea numărului maxim de posturi pentru Garda Financiară, statele de funcții pentru structurile interne ale acesteia, ținându-se cont de art. 6 alin. (1) din H.G. nr. 109/2009 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, care permite președintelui acestei instituții să organizeze servicii, birouri, compartimente și colective temporare, să stabilească numărul posturilor de conducere și execuție pe fiecare structură, precum și de disp.

art. 8 alin. (4), care prevăd că numărul posturilor din cadrul serviciilor, birourilor și compartimentelor Comisariatului General al Gărzii Financiare sau a subdiviziunilor de la nivelul secțiilor județene se aprobă prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Din textele de lege enunțate anterior rezultă că structura generală a Gărzii Financiare și a direcțiilor subordonate se aprobă prin hotărâre de Guvern, în speță H.G. nr. 1324/2009, modificată prin H.G. 556/2011, în timp ce structura organizatorică a fiecărei direcții în cadrul Gărzii Financiare și statul de funcții al acestora se aprobă prin acte interne, care nu prezintă un interes general, în speță prin ordin al Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Ordinul Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2253/2011, a cărui anulare formează obiectul prezentei cauze, reglementează numai structura Comisariatului General al Gărzii Financiare, a secțiilor județene și a municipiului București, numărul de posturi și statele de funcții, însă nu poate modifica structura organizatorică generală prevăzută în H.G. nr. 1324/2009, respectiv numărul diviziilor, secțiilor, serviciilor. Înalta Curte constată că raționamentul judecătorului fondului la pronunțarea soluției recurate s-a bazat exclusiv pe ideea că Ordinul Președintelui A.N.A.F. nr. 2253/2011 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României deși, fiind act administrativ cu caracter normativ, exista această obligație potrivit dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 și art. 5 alin. (4) din H.G.

nr. 110/2009, aspect de natură a atrage sancțiunea inexistenței respectivului act administrativ și implicit nulitatea actelor administrative emise în baza lui, așa încât se vor analiza doar criticile formulate pe acest aspect. În acest context, rezultă că esențială pentru soluționarea prezentei cauze este calificarea Ordinului Președintelui A.N.A.F. nr. 2253/2011 ca fiind act administrativ normativ sau act administrativ individual, în raport de conținutul acestuia și efectele produse în ordinea juridică. Actul administrativ normativ este acel act administrativ prin care se formulează reguli de drept generale și impersonale, se stabilesc situații juridice cu același caracter, aplicabile unui număr nedeterminat de subiecte de drept.

Actul administrativ normativ, din punct de vedere material, al cuprinsului său, organizează aplicarea legilor și se aseamănă cu acestea, pentru că edictează reguli, norme, dispoziții generale și obligatorii pentru un număr nelimitat de subiecte. Actul administrativ individual este un act administrativ, care privește aplicarea în concret a legilor și se adresează unui subiect de drept determinat sau unei categorii anume a subiectelor de drept.

Așadar, cele două tipuri/categorii de acte administrative trebuie diferențiate atât în funcție de obiectul lor, cât și în raport de criteriul determinabilității persoanelor cărora li se aplică, criterii față de care Înalta Curte constată că Ordinul nr. 2253/2011 privind structura organizatorică a Gărzii Financiare este act administrativ individual, întrucât acesta nu prevede reglementări de principiu și nu are o aplicabilitate generală, nu se adresează și nu produce efecte erga omnes, ci urmărește stabilizarea unei situații juridice precise în favoarea unui număr restrâns și bine definit de subiecte de drept, respectiv pentru funcționarii publici din cadrul Gărzii Financiare. Astfel, în mod greșit prima instanța a reținut că Ordinul Președintelui A.N.A.F.

nr. 2253/2011 este act administrativ cu caracter normativ, fără a observa că acesta produce efecte numai în raport cu persoanele care au făcut parte din cadrul structurii Gărzii Financiare, respectiv ale căror funcții au fost supuse reorganizării prin reducerea numărului de posturi, ca atare el se adresează unui număr determinat de subiecte de drept, neputându-se reține aplicabilitatea erga omnes a acestuia, rolul său fiind acela de a aplica H.G. nr. 566/2011, privind modificarea și completarea H.G. nr. 1324/2009 privind organizarea și funcționarea Gărzii Financiare, stabilind structura concretă și statul de funcții al acestei autorități, inclusiv pentru direcțiile corespunzătoare din teritoriu.

De altfel, niciunul din actele prin care s-a stabilit sau modificat structura organizatorică a secțiilor județene ale Gărzii Financiare și a municipiului București nu s-a publicat în Monitorul Oficial: Decizia nr. 15 din 29 ianuarie 2007, prin care s-a aprobat numărul total din 885 posturi pentru comisariatele regionale și al municipiului București, dată în aplicarea H.G. nr. 1538/2003 privind organizarea și funcționarea Gărzii Financiare, Decizia nr. 26 din 15 martie 2007, prin care s-a aprobat structura organizatorică a acestora, O.P.A.N.A.F. nr. 1425 din 17 august 2009, prin care s-au aprobat statele de funcții pentru Comisariatul general, secțiile județene și a municipiului București și O.P.A.N.A.F.

nr. 16 din 5 ianuarie 2010, prin care s-a aprobat repartizarea numărului de posturi pe fiecare secție județeană și Secția Municipiului București și O.P.A.N.A.F. nr. 1668 din 26 martie 2010, prin care s-a aprobat repartizarea numărului total de posturi pe fiecare secție județeană și a municipiului București, cu încadrarea în numărul maxim de 1605 posturi. Odată stabilit faptul că ordinul mai sus indicat este un act administrativ individual, devin aplicabile, în cauză, dispozițiile art. 11 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 24/2004 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, potrivit cărora: „(2) Nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României: b) actele normative clasificate, potrivit legii, precum și cele cu caracter individual, emise de autoritățile administrative autonome și de organele administrației publice centrale de specialitate.", precum și dispozițiile art. 55 alin. (3) din Anexa 1 la H.G.

nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, potrivit cărora: „Nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, ordinele, instrucțiunile și alte acte cu caracter normativ clasificate potrivit legii, precum și cele cu caracter individual”. Prin urmare, în mod greșit a reținut instanța de fond că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 și art. 5 alin. (4) din H.G. nr. 110/2009 privind organizarea și funcționarea A.N.V., cerința publicării fiind prevăzută de lege în raport de un act administrativ cu caracter normativ, iar nu individual, cum este cazul ordinului invocat în speță, emis în condițiile art. 6 alin. (1) și art. 8 alin. (4) și (5) și art. 12 din H.G.

nr. 109/2009 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și a H.G. nr. 566/2011 pentru modificarea și completarea H.G. nr. 1324/2009 privind organizarea și funcționarea Gărzii Financiare. În concluzie, în mod neîntemeiat a apreciat instanța de fond că Ordinul nr. 2259/2011 al Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală este act administrativ cu caracter normativ și că nu poate produce efecte juridice, nefiind publicat în Monitorul Oficial al României, de unde a reținut, în mod greșit, caracterul nelegal al întregii proceduri de eliberare din funcție a reclamantului, respectiv caracterul nelegal al tuturor actelor emise în această procedură, inclusiv a Deciziei nr. 1264 din 2 august 2011, emisă de Garda Financiară - Comisariatul General, prin care intimatul-reclamant a fost eliberat din funcția publică de comisar clasa I grad profesional superior.

Deoarece în cererea introductivă intimatul-reclamant a formulat și alte critici privind legalitatea procedurii de eliberare din funcție (necomunicarea existenței altor posturi vacante în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, nelegalitatea examenului reprezentat de proba scrisă și interviu, în cazul funcțiilor publice pentru care s-au exprimat mai multe opțiuni, circumstanțe personale, nelegalitatea întocmirii deciziei de eliberare din funcția publică), susțineri care nu au fost examinate de prima instanță, ceea ce echivalează cu o necercetare completă a fondului cauzei deduse judecății, în sensul art. 312 alin. (3) C. proc. civ. și pentru a nu lipsi părțile de un grad de jurisdicție, se va dispune, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, precum și a dispozițiilor art. 312 alin. (1) - (3) C. proc.

civ., admiterea recursurilor declarate de Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași, în nume propriu și pentru Autoritatea Națională a Vămilor, precum și de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru verificarea și soluționarea tuturor susținerilor intimatei reclamante.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de Autoritatea Națională de Administrare Fiscală și Garda Financiară - Comisariatul General împotriva Sentinței nr. 23 din 23 ianuarie 2012 a Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 octombrie 2012. Procesat de GGC - AZ