ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3859/2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3859/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Instanța de fond

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de

Apel Ploiești, reclamantul S.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâții

Agenția Națională de Administrare Fiscală din cadrul Ministerului Finanțelor

Publice și Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare

Fiscală - Garda Financiară - Comisariatul General București:

- anularea Ordinului

nr. 2253 din 23 iunie 2011 al Președintelui Agenției Naționale de Administrare

Fiscală;

- anularea Deciziei

nr. 1264 din 2 august 2011 emisă de către intimata Garda Financiară -

Comisariatul General București;

- obligarea intimatei

Garda Financiară - Comisariatul General București la reintegrarea în funcția

publică deținută anterior eliberării din funcția publică;

- obligarea intimatei

Garda Financiară - Comisariatul General București la plata de despăgubiri egale

cu salariile indexate, majorate și recalculate și cu celelalte drepturi de care

ar fi trebuit să beneficieze, începând cu data deciziei și până la data

reintegrării efective în funcția anterior deținută și în subsidiar,

- obligarea intimatei

la plata drepturilor salariale cuvenite pe perioada 3 august 2011 - 8 august

2011, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea

acțiunii, reclamantul a arătat că prin decizia contestată a fost eliberat din

funcția publică teritorială de execuție, respectiv funcția de comisar clasa I,

grad profesional superior, la Garda Financiară - Secția județeană Prahova, la

data de 23 iunie 2011.

Prin Ordinul nr. 2253/2011

al Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală a fost aprobată

noua structură organizatorică a Comisariatului General al Gărzii Financiare,

cât și a secțiilor județene ale Gărzii Financiare.

Ordinul este dat în

aplicarea H.G. nr. 1324/2009 privind organizarea și funcționarea Gărzii

Financiare, așa cum a fost modificat prin H.G. nr. 566 din 1 iunie 2011.

La emiterea Ordinului

nr. 2253/2011 s-a avut în vedere exclusiv noua schemă organizatorică a Gărzii

Financiare, fără a se dispune cu privire la situația posturilor ce urmează să

fie desființate în vechea structură și fără a fi făcută vreo referire la

situația funcționarilor publici încadrați pe posturile desființate din

perspectiva Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, cu

modificările la zi.

Având în vedere că

decizia de încetare a raporturilor de serviciu este dată în aplicarea

ordinului, analiza legalității acesteia trebuie efectuată atât prin prisma

acestui ordin, cât și a deciziei în sine cu raportare la actele normative care

reglementează activitatea și drepturile funcționarului public, arată

reclamantul.

de fond

Prin Sentința nr. 23

din 23 ianuarie 2012, Curtea de Apel Ploiești a admis acțiunea formulată de

reclamantul S.A., în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională de

Administrare Fiscală din cadrul Ministerului Finanțelor Publice și cu

Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală -

Garda Financiară - Comisariatul General București;

A anulat Ordinul nr.

2253 din 23 iunie 2011 al Președintelui Agenției Naționale de Administrare

Fiscală și Decizia nr. 1264 din 2 august 2011 emisă de Garda Financiară -

Comisariatul General București;

A obligat intimata

Garda Financiară - Comisariatul General București la reintegrarea reclamantului

în funcția deținută anterior eliberării sale, precum și la plata de

despăgubiri, reprezentând drepturile salariale indexate la zi, începând cu data

eliberării sale din funcția publică și până la reintegrarea efectivă;

A obligat pârâtele la

4,5 RON, cheltuieli de judecată către reclamant, reprezentând taxa judiciară de

timbru și timbrul judiciar.

Pentru a pronunța

această soluție, prima instanță a reținut în esență, următoarele:

Prin Decizia nr. 1264

din 2 august 2011, emisă de M.F.P. - A.N.A.F. - Garda Financiară -Comisariatul

General București, reclamantul S.A. a fost eliberat din funcția publică

teritorială de execuție de comisar clasa I, grad profesional superior, la Garda

Financiară - Secția Județeană Prahova, cu data de 30 august 2011, ca urmare a

reorganizării Gărzii Financiare, conform disp. art. 97 lit. c), coroborate cu

cele ale art. 99 alin. (1) lit. b), alin. (2), alin. (3), alin. (5) și art.

103, 106 din Legea nr. 188/1999, republicată, privind Statutul funcționarilor

publici.

La baza emiterii

deciziei au stat Anexa 1 din H.G. nr. 1324/2009 privind organizarea și

funcționarea Gărzii Financiare - structura organizatorică a Gărzii Financiare,

Ordinul Președintelui A.N.A.F. nr. 2253/2011 de aprobare a noii structuri pe

secții județene, divizii, servicii, compartimente, precum și numărul total de

posturi pe aceste structuri, avizul favorabil al A.N.A.F.

Analizând și Ordinul

nr. 2253 din 23 iunie 2011 al Președintelui A.N.A.F., prima instanță a reținut

că acesta a fost emis în temeiul dispozițiilor art. 6 alin. (1), art. 8 alin.

(4) și (5) și art. 12 alin. (3) din H.G. nr. 109/2009 privind organizarea și

funcționarea A.N.A.F. și în temeiul art. 2 alin. (3) și (5) din H.G. nr.

1324/2009 privind organizarea și funcționarea Gărzii Financiare, din care

rezultă că măsurile dispuse s-au luat ca urmare a reducerii unui număr de

posturi din cadrul Gărzii Financiare în baza H.G. nr. 566/2011 pentru

modificarea și completarea H.G. nr. 1324/2009 privind organizarea și

funcționarea Gărzii Financiare.

Prin această hotărâre

numărul de posturi al acestei instituții a fost redus de la 1805 posturi la

1092 posturi.

Prima instanță a

constatat că acesta este cadrul legal în care s-a impus reorganizarea Gărzii

Financiare, însă actele normative prevăd anumite competențe în privința

reorganizării.

Astfel, în privința

competenței reorganizării Gărzii Financiare există dispoziții legale imperative

în mai multe acte normative, în speță, H.G. nr. 1324/2009 privind organizarea

și funcționarea Gărzii Financiare, așa cum a fost modificată, H.G. nr. 109 /

2009 privind organizarea și funcționarea A.N.A.F. și Ordinul nr. 1468/2010

pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Gărzii

Financiare.

Analizând aceste

dispozițiile legale, s-a ajuns la concluzia că structura organizatorică a

Gărzii Financiare include Comisariatul General, secțiile județene ale Gărzii

Financiare și secția municipiului București, iar structura organizatorică a

Gărzii Financiare se stabilește prin hotărâre a Guvernului.

Potrivit H.G. nr

1324/2009 privind organizarea și funcționarea Gărzii Financiare, așa cum a fost

modificat prin H.G. nr. 566/2011, Garda Financiară are aceeași structură

organizatorică prevăzută în H.G. nr. 109/2009, menționându-se la art. 2, alin.

(2) din aceasta că respectiva structură este prevăzută în Anexa 1.

Analizând însă Anexa

1, prima instanță a observat că se regăsește numai structura organizatorică a

Comisariatului General, astfel că o parte a structurii organizatorice este

publicată în Monitorul Oficial, iar cealaltă parte nu.

Conform art. 4 din

H.G. nr. 1324/2009, modificată și completată prin H.G. nr., 566/2011,

Comisariatul General este structura centrală a Gărzii Financiare, iar în cadrul

structurii organizatorice a Comisariatului General se pot constitui și alte

servicii, birouri și compartimente decât cele prevăzute în Anexa nr. 1.

Numărul posturilor de

conducere și execuție pentru acestea se aprobă prin ordin al președintelui

A.N.A.F., la propunerea Comisariatului General. În cadrul structurii organizatorice

a secțiilor județene și a Secției municipiului București se pot constitui și

alte servicii, birouri, compartimente, respectiv divizii prin ordin al

președintelui A.N.A.F., la propunerea Comisarului General.

Această dispoziție

legală confirmă la rândul său faptul că structura organizatorică a

Comisariatului General este cuprinsă în Anexa 1 a H.G. nr. 1324/2009, prin

ordinul președintelui A.N.A.F. putându-se constitui și alte servicii, birouri

sau compartimente.

De asemenea, prin

Ordinul nr. 1468/2010 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și

funcționare a Gărzii Financiare, modificat prin Ordinul nr. 1931/2010 la art. 4

alin. (5), pct. 24, printre atribuțiile Comisarului General, se numără și aceea

de a propune spre aprobare președintelui A.N.A.F. constituirea de servicii,

birouri, compartimente, altele decât cele prevăzute în H.G. privind organizarea

și funcționarea Gărzii Financiare, în cadrul structurii organizatorice, a

Comisariatului General și de alte servicii, birouri, compartimente, respectiv

divizii în cadrul secției județene și a secției municipiului București,

concomitent cu aprobarea posturilor de conducere, cu respectarea prevederilor

legale în vigoare.

Ca atare, nu s-a dat

în atribuțiile președintelui A.N.A.F., în privința structurii organizatorice,

decât constituirea și de alte servicii, birouri, compartimente, divizii, astfel

că o parte a structurii organizatorice a Gărzii Financiare (Comisariatul

General) este stabilită prin act normativ, iar o parte (cea a secțiilor) este

stabilită printr-un ordin al președintelui A.N.A.F., nepublicat în Monitorul

Oficial, ordin ce nu poate avea decât aplicabilitate generală, ca și cel al

Comisariatului General.

Raportat la art. 3

lit. a) din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația

publică, cu modificările ulterioare, care definește actul normativ ca fiind

“actul emis sau aprobat de o autoritate publică cu aplicabilitate generală” și

la dispozițiile art. 77 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică

legislativă pentru elaborarea actelor normative, cu modificările ulterioare,

intitulate “Actele date în executarea unui act normativ”, se prevede că

“ordinele cu caracter normativ, instrucțiunile și alte asemenea acte ale

conducerii ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice

centrale de specialitate sau ale autorității administrative autonome, se emit

pe baza și în executarea legilor, a hotărârii și a ordonanțelor Guvernului”,

prima instanță a apreciat că structura organizatorică a Gărzii Financiare, inclusiv

a secțiilor județene și ale municipiului București se stabilește prin act

normativ, impunându-se așadar publicarea sa în Monitorul Oficial Partea I,

pentru a produce efecte juridice, conform art. 11 alin. (1) din Legea nr.

24/2000.

Totodată, prima instanță

a reținut că aprobarea structurii organizatorice a Comisariatului General nu

reprezintă o atribuție ce intră în competența președintelui A.N.A.F., structura

fiind deja stabilită în Anexa 1 la H.G. nr. 1324/2009, astfel că ordinul atacat

este dat cu încălcarea dispozițiilor legale, fiind lipsit de bază legală.

În privința art. 2 și

3 din ordin, repartizarea numărului de posturi și aprobarea statelor de

funcții, prima instanță a reținut că sunt raportate la o nouă structură

organizatorică, aprobată cu încălcarea dispozițiilor legale, astfel că, urmare

a anulării art. 1 al ordinului, vor fi anulate și celelalte articole.

În concluzie, prima

instanță a constatat că în speță nu se pune problema reorganizării

(restructurării) în sine, ci a modalității în care a fost făcută.

În privința capătului

de cerere privind anularea Deciziei nr. 1264 din 2 august 2011, emis de

A.N.A.F. - Garda Financiară - Comisariatul General București, prin care s-a

dispus eliberarea din funcție a reclamantului, ca urmare a reorganizării,

Curtea constată că această decizie a fost emisă în baza Ordinului Președintelui

A.N.A.F. nr. 2253/2011, de aprobare a noii structuri organizatorice, pe secții

județene, etc, ordin nelegal pentru motivele arătate anterior.

Totodată,

repartizarea numărului de posturi și aprobarea statelor de funcții pentru

secțiile județene ale Gărzii Financiare, inclusiv pentru secția județeană

Prahova este nelegală, deoarece sunt raportate la o nouă structură

organizatorică aprobată cu încălcarea dispozițiilor legale.

Ca o consecință a

anulării Ordinului nr. 2253/2011 al Președintelui A.N.A.F. se impune și

anularea deciziei în discuție, cu consecința reîncadrării reclamantului și

plata drepturilor salariale cuvenite.

II. Instanța de

recurs

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală,

care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că instanța de

fond a reținut că structura organizatorică a Gărzii Financiare, inclusiv a

secțiilor județene și a municipiului București, se stabilește prin act

administrativ normativ, impunându-se publicarea în Monitorul Oficial, însă în

speță nu se pune problema modificării structurii organizatorice a secțiilor

județene și ale municipiului București, prin Ordinul Președintelui Agenției

Naționale de Administrare Fiscală nr. 2252/2011, a cărui anulare se solicită,

dispunându-se numai încadrarea numărului de posturi aprobate prin H.G. nr.

566/2011, aceste posturi fiind distribuite în cadrul subdiviziunilor existente

la nivelul unităților subordonate: birouri, servicii și compartimente.

S-a mai arătat că

prin H.G. nr. 566/2011 pentru modificarea și completarea H.G. nr. 1324/2009

privind organizarea și funcționarea Gărzii Financiare s-a redus numărul de

posturi ale acestei instituții de la 1805 la 1092, astfel că prin ordinul

contestat președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală a stabilit

structura organizatorică și numărul de posturi, ținând cont de necesitățile

fiecărei structuri din cadrul instituției și de raționamente de ordin economic,

potrivit atribuțiilor conferite de art. 8 alin. (5) și art. 12 alin. (3) din

H.G. nr. 109/2009.

Recurenta a învederat

că nu sunt corecte concluziile primei instanțe potrivit cărora structura

organizatorică a secțiilor județene nu este prevăzută prin actul normativ de

organizare și funcționare a Gărzii Financiare, deoarece în anexa nr. 1 a H.G.

nr. 1324/2009, modificată și completată prin H.G. nr. 566/2011, este prevăzută

doar structura Comisariatului General, structura organizatorică a secțiilor

județene și încadrarea acestora cu funcționari publici fiind atribuțiile

exclusive ale președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, care nu

poate modifica numărul secțiilor, în sensul diminuării sau majorării acestora,

conform art. 2 alin. (5) din H.G. nr. 1324/2009 atribuțiile acestuia fiind

limitate numai la organizarea secțiilor județene.

A precizat recurenta

că reglementarea normativă a structurii Gărzii Financiare este de interes

general, fiind aprobată prin H.G. nr. 1324/2009, însă organizarea și statul de

funcții aprobate prin ordinul atacat nu poate fi calificată ca fiind de interes

general și că respectivul ordin are caracter de act administrativ normativ,

pentru care există obligația publicării în Monitorul Oficial, niciunul din

actele prin care s-a stabilit sau s-a modificat structura organizatorică a

Gărzii Financiare nefiind publicat în Monitorul Oficial: Decizia nr. 15 din 29

ianuarie 2004, prin care s-a aprobat numărul de 885 posturi pentru comisariatele

regionale și al municipiului București, dată în aplicarea H.G. nr. 1538/2003,

Decizia nr. 26 din 15 martie 2007, prin care s-a aprobat structura

organizatorică a comisariatelor regionale și al municipiului București dată în

baza H.G. 1757/2006, O.P.A.N.A.F. nr. 987 din 16 iulie 2007, prin care s-a

aprobat repartizarea numărului de posturi pe fiecare secție județeană și a

municipiului București cu încadrarea numărului maxim de 1605 posturi, emisă în

temeiul H.G. nr. 533/2007, precum și O.P.A.N.A.F. nr. 1425 din 17 august 2009,

prin care s-au aprobat statele de funcții pentru Comisariatul General, secțiile

județene și a municipiului București și a O.P.A.N.A.F. din 16 ianuarie 2010,

prin care s-a aprobat repartizarea numărului de posturi pe fiecare secție, iar

prin O.P.A.N.A.F. nr. 1678 din 26 martie 2010 s-a probat repartizarea numărului

total de posturi pe fiecare secție județeană și a municipiului București, cu

încadrarea numărului maxim de 1605 posturi prevăzute în H.G. nr. 1324/2009, la

care se adăugă 200 posturi pentru Comisariatul General.

Recurenta a

concluzionat că O.P.A.N.A.F. nr. 2253/2011 nu este un act administrativ cu

caracter normativ, deoarece nu are aplicabilitate generală, nu se adresează

erga omnes, ci este emis în baza și în aplicarea unui act normativ, se

adresează unor subiecți determinați, respectiv funcționarilor publici din

aparatul Gărzii Financiare, fiind un act administrativ cu caracter individual,

pentru care nu există obligația publicării în Monitorul Oficial al României

conform art. 11 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 24/2000.

S-a mai susținut că

instanța a depășit cadrul procesual, făcând vorbire în considerentele sentinței

de H.G. nr. 1324/2009 și despre modalitatea reglementării structurii

organizatorice a Gărzii Financiare, arătând că o parte a acesteia este

publicată în Monitorul Oficial, iar cealaltă parte nu, atâta timp cât

legiuitorul a înțeles să stabilească prin hotărâre de Guvern structura

Comisariatului General și a lăsat la aprecierea președintelui Agenției

Naționale de Administrare Fiscală organizarea internă a secțiilor județene.

Recurenta a precizat

că O.P.A.N.A.F. nr. 2253/2011 a primit avizul Agenției Naționale a

Funcționarilor Publici prin Adresa nr. 894653 din 23 iunie 2011, iar hotărârea

este motivată contradictoriu, la pagina 15 parag. 17 reținându-se că structura

organizatorică a Comisariatului General este cuprinsă în anexa 1 a H.G. nr.

1324/2009, prin O.P.A.N.A.F. putându-se constitui alte servicii, birouri și

compartimente, în timp ce la pag. 14 parag. 5 se reține că „o astfel de

atribuție nu intră în competența președintelui Agenției Naționale de

Administrare Fiscală.”

Recurenta a arătat că

în mod greșit a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată, deoarece nu

are culpă procesuală, iar partea adversă nu a câștigat irevocabil procesul. S-a

solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii

acțiunii reclamantului.

intimatei

Intimata, prin

apărătorul său în instanță, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința

criticată prin prisma motivelor de recurs, ținând cont de actele și lucrările

dosarului, precum și de dispozițiile legale incidente, inclusiv ale art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că nu este afectată legalitatea și

temeinicia acesteia, după cum se va arăta în continuare:

3.1. Dispoziții

legale relevante:

Hotărârea Nr. 109 din

18 februarie 2009 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de

Administrare Fiscală:

Art. 6 - (1) Agenția

Națională de Administrare Fiscală are structura organizatorică formată din

direcții generale, direcții și alte structuri, prevăzută în anexa nr. 1. În

cadrul acesteia, inclusiv în directa subordine a președintelui, se pot

organiza, prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare

Fiscală, servicii, birouri, compartimente și colective temporare și se pot

stabili numărul posturilor pe fiecare structură, numărul posturilor de

conducere și numărul posturilor de execuție, în condițiile legii.

Art. 8 - (4) În

cadrul structurii organizatorice a Comisariatului General al Gărzii Financiare

și, respectiv, a secțiilor județene și Secției Municipiului București se pot

constitui servicii, birouri, compartimente, respectiv divizii, iar numărul

posturilor de conducere se aprobă prin ordin al președintelui Agenției

Naționale de Administrare Fiscală, la propunerea Comisarului General, cu

respectarea reglementărilor legale în vigoare.

(5) Numărul maxim de

posturi pentru Garda Financiară este de 1.805. Repartizarea numărului de

posturi pe secțiile județene și secția municipiului București ale Gărzii

Financiare se face prin ordin al președintelui Agenției Naționale de

Administrare Fiscală, la propunerea comisarului general.

Art. 12 - (3) În

exercitarea atribuțiilor sale, președintele Agenției Naționale de Administrare

Fiscală emite ordine, în condițiile legii, precum și alte dispoziții necesare

îndeplinirii atribuțiilor funcției.

Hotărârea Nr. 566 din

1 iunie 2011 pentru modificarea și completarea H.G. nr. 1.324/2009 privind

organizarea și funcționarea Gărzii Financiare:

"(3) Numărul

maxim de posturi pentru Garda Financiară este de 1.092.

(5) Repartizarea

numărului de posturi pentru Comisariatul General, secțiile județene și Secția

Municipiului București se face prin ordin al președintelui Agenției Naționale

de Administrare Fiscală, la propunerea comisarului general."

3.2. Argumente pentru

admiterea recursului

Situația de fapt a

fost corect reținută de judecătorul fondului, în sensul că H.G. nr. 1324/2009

privind organizarea și funcționarea Gărzii Financiare a fost modificată și

completată prin H.G. nr. 556/2011, reducându-se numărul de posturi al acestei

instituții de la 1805 la 1092 de posturi.

În temeiul H.G. nr.

556/2011 s-a emis O.P.A.N.A.F. 2253 din 23 iunie 2011, prin care s-a stabilit

structura organizatorică a Comisariatului General și a secțiilor județene ale

Gărzii Financiare, repartizarea numărului maxim de posturi pentru Garda

Financiară, statele de funcții pentru structurile interne ale acesteia,

ținându-se cont de art. 6 alin. (1) din H.G. nr. 109/2009 privind organizarea

și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, care permite

președintelui acestei instituții să organizeze servicii, birouri, compartimente

și colective temporare, să stabilească numărul posturilor de conducere și

execuție pe fiecare structură, precum și de disp. art. 8 alin. (4), care prevăd

că numărul posturilor din cadrul serviciilor, birourilor și compartimentelor

Comisariatului General al Gărzii Financiare sau a subdiviziunilor de la nivelul

secțiilor județene se aprobă prin ordin al președintelui Agenției Naționale de

Administrare Fiscală.

Din textele de lege

enunțate anterior rezultă că structura generală a Gărzii Financiare și a

direcțiilor subordonate se aprobă prin hotărâre de Guvern, în speță H.G. nr.

1324/2009, modificată prin H.G. 556/2011, în timp ce structura organizatorică a

fiecărei direcții în cadrul Gărzii Financiare și statul de funcții al acestora

se aprobă prin acte interne, care nu prezintă un interes general, în speță prin

ordin al Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Ordinul Președintelui

Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2253/2011, a cărui anulare

formează obiectul prezentei cauze, reglementează numai structura Comisariatului

General al Gărzii Financiare, a secțiilor județene și a municipiului București,

numărul de posturi și statele de funcții, însă nu poate modifica structura

organizatorică generală prevăzută în H.G. nr. 1324/2009, respectiv numărul diviziilor,

secțiilor, serviciilor.

Înalta Curte constată

că raționamentul judecătorului fondului la pronunțarea soluției recurate s-a

bazat exclusiv pe ideea că Ordinul Președintelui A.N.A.F. nr. 2253/2011 nu a

fost publicat în Monitorul Oficial al României deși, fiind act administrativ cu

caracter normativ, exista această obligație potrivit dispozițiilor art. 11

alin. (1) din Legea nr. 24/2000 și art. 5 alin. (4) din H.G. nr. 110/2009,

aspect de natură a atrage sancțiunea inexistenței respectivului act administrativ

și implicit nulitatea actelor administrative emise în baza lui, așa încât se

vor analiza doar criticile formulate pe acest aspect.

În acest context,

rezultă că esențială pentru soluționarea prezentei cauze este calificarea

Ordinului Președintelui A.N.A.F. nr. 2253/2011 ca fiind act administrativ

normativ sau act administrativ individual, în raport de conținutul acestuia și

efectele produse în ordinea juridică.

Actul administrativ

normativ este acel act administrativ prin care se formulează reguli de drept

generale și impersonale, se stabilesc situații juridice cu același caracter,

aplicabile unui număr nedeterminat de subiecte de drept.

Actul administrativ

normativ, din punct de vedere material, al cuprinsului său, organizează

aplicarea legilor și se aseamănă cu acestea, pentru că edictează reguli, norme,

dispoziții generale și obligatorii pentru un număr nelimitat de subiecte.

Actul administrativ

individual este un act administrativ, care privește aplicarea în concret a

legilor și se adresează unui subiect de drept determinat sau unei categorii

anume a subiectelor de drept.

Așadar, cele două

tipuri/categorii de acte administrative trebuie diferențiate atât în funcție de

obiectul lor, cât și în raport de criteriul determinabilității persoanelor

cărora li se aplică, criterii față de care Înalta Curte constată că Ordinul nr.

2253/2011 privind structura organizatorică a Gărzii Financiare este act

administrativ individual, întrucât acesta nu prevede reglementări de principiu

și nu are o aplicabilitate generală, nu se adresează și nu produce efecte erga

omnes, ci urmărește stabilizarea unei situații juridice precise în favoarea

unui număr restrâns și bine definit de subiecte de drept, respectiv pentru

funcționarii publici din cadrul Gărzii Financiare.

Astfel, în mod greșit

prima instanța a reținut că Ordinul Președintelui A.N.A.F. nr. 2253/2011 este

act administrativ cu caracter normativ, fără a observa că acesta produce efecte

numai în raport cu persoanele care au făcut parte din cadrul structurii Gărzii

Financiare, respectiv ale căror funcții au fost supuse reorganizării prin

reducerea numărului de posturi, ca atare el se adresează unui număr determinat

de subiecte de drept, neputându-se reține aplicabilitatea erga omnes a

acestuia, rolul său fiind acela de a aplica H.G. nr. 566/2011, privind

modificarea și completarea H.G. nr. 1324/2009 privind organizarea și

funcționarea Gărzii Financiare, stabilind structura concretă și statul de

funcții al acestei autorități, inclusiv pentru direcțiile corespunzătoare din teritoriu.

De altfel, niciunul

din actele prin care s-a stabilit sau modificat structura organizatorică a

secțiilor județene ale Gărzii Financiare și a municipiului București nu s-a

publicat în Monitorul Oficial: Decizia nr. 15 din 29 ianuarie 2007, prin care

s-a aprobat numărul total din 885 posturi pentru comisariatele regionale și al

municipiului București, dată în aplicarea H.G. nr. 1538/2003 privind

organizarea și funcționarea Gărzii Financiare, Decizia nr. 26 din 15 martie

2007, prin care s-a aprobat structura organizatorică a acestora, O.P.A.N.A.F.

nr. 1425 din 17 august 2009, prin care s-au aprobat statele de funcții pentru

Comisariatul general, secțiile județene și a municipiului București și

O.P.A.N.A.F. nr. 16 din 5 ianuarie 2010, prin care s-a aprobat repartizarea

numărului de posturi pe fiecare secție județeană și Secția Municipiului

București și O.P.A.N.A.F. nr. 1668 din 26 martie 2010, prin care s-a aprobat

repartizarea numărului total de posturi pe fiecare secție județeană și a

municipiului București, cu încadrarea în numărul maxim de 1605 posturi.

Odată stabilit faptul

că ordinul mai sus indicat este un act administrativ individual, devin

aplicabile, în cauză, dispozițiile art. 11 alin. (2) lit. b) din Legea nr.

24/2004 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor

normative, republicată, potrivit cărora: „(2) Nu sunt supuse regimului de

publicare în Monitorul Oficial al României: b) actele normative clasificate,

potrivit legii, precum și cele cu caracter individual, emise de autoritățile

administrative autonome și de organele administrației publice centrale de

specialitate.", precum și dispozițiile art. 55 alin. (3) din Anexa 1 la

H.G. nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la

nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de

documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a

altor documente, în vederea adoptării/aprobării, potrivit cărora: „Nu sunt

supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I,

ordinele, instrucțiunile și alte acte cu caracter normativ clasificate potrivit

legii, precum și cele cu caracter individual”.

Prin urmare, în mod

greșit a reținut instanța de fond că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.

11 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 și art. 5 alin. (4) din H.G. nr. 110/2009

privind organizarea și funcționarea A.N.V., cerința publicării fiind prevăzută

de lege în raport de un act administrativ cu caracter normativ, iar nu

individual, cum este cazul ordinului invocat în speță, emis în condițiile art.

6 alin. (1) și art. 8 alin. (4) și (5) și art. 12 din H.G. nr. 109/2009 privind

organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum

și a H.G. nr. 566/2011 pentru modificarea și completarea H.G. nr. 1324/2009

privind organizarea și funcționarea Gărzii Financiare.

În concluzie, în mod

neîntemeiat a apreciat instanța de fond că Ordinul nr. 2259/2011 al

Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală este act administrativ

cu caracter normativ și că nu poate produce efecte juridice, nefiind publicat

în Monitorul Oficial al României, de unde a reținut, în mod greșit, caracterul

nelegal al întregii proceduri de eliberare din funcție a reclamantului,

respectiv caracterul nelegal al tuturor actelor emise în această procedură,

inclusiv a Deciziei nr. 1264 din 2 august 2011, emisă de Garda Financiară -

Comisariatul General, prin care intimatul-reclamant a fost eliberat din funcția

publică de comisar clasa I grad profesional superior.

Deoarece în cererea

introductivă intimatul-reclamant a formulat și alte critici privind legalitatea

procedurii de eliberare din funcție (necomunicarea existenței altor posturi

vacante în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, nelegalitatea

examenului reprezentat de proba scrisă și interviu, în cazul funcțiilor publice

pentru care s-au exprimat mai multe opțiuni, circumstanțe personale,

nelegalitatea întocmirii deciziei de eliberare din funcția publică), susțineri

care nu au fost examinate de prima instanță, ceea ce echivalează cu o

necercetare completă a fondului cauzei deduse judecății, în sensul art. 312

alin. (3) C. proc. civ. și pentru a nu lipsi părțile de un grad de jurisdicție,

se va dispune, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004

a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare,

precum și a dispozițiilor art. 312 alin. (1) - (3) C. proc. civ., admiterea

recursurilor declarate de Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale

Iași, în nume propriu și pentru Autoritatea Națională a Vămilor, precum și de

către Agenția Națională de Administrare Fiscală, casarea sentinței recurate și

trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru verificarea și soluționarea tuturor

susținerilor intimatei reclamante.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile

declarate de Autoritatea Națională de Administrare Fiscală și Garda Financiară

- Comisariatul General împotriva Sentinței nr. 23 din 23 ianuarie 2012 a Curții

de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința

atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 2 octombrie 2012.

Procesat

de GGC - AZ