ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2092/2007
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2092/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra
recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar constată următoarele:
Prin
acțiunea formulată la 2 iulie 2006, înregistrată pe rolul
Tribunalul București, secția a VIII-a, sub Dosar nr.
25062/3/2006
reclamanta SC D.C.B.L.TV. SRL Focșani, în contradictoriu cu
pârâtul I.G.C.T.I., a solicitat anularea Deciziei nr. 401/20337 din 15 iunie
2006, precum și să se constate că reclamanta îndeplinește condițiile art. 20
din Decizia Președintelui I.G.C.T.I. nr. 3385 din 27 iulie 2005 și obligarea
pârâtului la emiterea autorizației tehnice de funcționare.
În motivarea acțiunii reclamanta a menționat că a depus în
data de 10 februarie 2006 la pârât, cererea și documentația pentru obținerea
autorizației tehnice de funcționare pentru mai multe localități din județul
Buzău însă acesta nu i-a comunicat nici un răspuns în termenul de 30 de zile
prevăzut de art. 20 din Decizia I.G.C.T.I. nr. 3385 din 27 iulie 2005. Însă
prin adresa din 23 aprilie 2006, i-a comunicat refuzul emiterii autorizației
tehnice de funcționare motivat de faptul că în localitățile pentru care s-a
solicitat emiterea autorizației există un singur cap de rețea, având ca titular
SC L.H.TV. SRL pentru care s-a emis autorizație tehnică de funcționare.
Reclamanta a menționat că a efectuat
procedura prealabilă împotriva refuzului concretizat în răspunsul din 13
aprilie 2006, contestație ce a fost înregistrată în 13 aprilie 2006, la care
pârâtul prin adresa din 15 iunie 2006 i-a comunicat decizia argumentată a
refuzului de eliberarea a autorizației tehnice de funcționare, pentru
localitățile Siriu, Lunca Jariștei, Musceluța, Casoca și Colțu Pietrei, județ
Buzău.
Invocând condițiile pentru eliberarea
autorizației tehnice de funcționare prevăzute de Decizia I.G.C.T.I. nr. 3385
din 27 iulie 2005 ca și documentația depusă în susținerea cererii înregistrată
la pârât pentru obținerea autorizației tehnice de funcționare, a arătat că nu
se află în vreuna din situațiile prevăzute de art. 22 din Decizia I.G.C.T.I. nr.
3385 din 27 iulie 2005, motiv pentru care apreciază că decizia de respingere a
cererii sale comunicată la 15 iunie 2006 este nulă.
Prin sentința civilă nr. 3844 din 13
septembrie 2006 pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a, în Dosar nr.
25062/3/2006, a fost admisă excepția necompetenței materiale a tribunalului de
a soluționa pricina motivat de faptul că pârâtul I.G.C.T.I. este un organ de
specialitate al administrației publice centrale iar competența de soluționare a
pricinii, potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. .554/2004 revine Curții de Apel,
în speță Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal.
Pe rolul Curții de Apel București, secția contencios
administrativ și fiscal, dosarul cauzei a fost înregistrat la 16 octombrie 2006.
Prin sentința civilă nr. 132 din 17 ianuarie
2007, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și
fiscal, a anulat acțiunea reclamantei SC D.C.B.L.TV. SRL Focșani, ca
netimbrată.
Pentru a hotărî astfel, a reținut că deși reclamanta
a fost citată în mod repetat, la sediul indicat în acțiunea introductivă cu
mențiunea depunerii taxei judiciare de timbru de 4 RON, astfel cum rezultă din
dovezile de îndeplinire a procedurii de citare de la dosar, însă aceasta,
potrivit dispozițiilor art. 3 lit. m) din Legea nr. 146/1997 nu și-a îndeplinit
obligația de timbrare, motiv pentru care cererea a fost sancționată potrivit
dispozițiilor art. 20 alin. (1) – (3) din Legea nr. 146/1997.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs SC
D.C.B.L.TV. SRL Focșani, criticând-o pentru nelegalitate, invocând dispozițiile
art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În motivare a arătat că la primul
termen de judecată va face dovada achitării taxei judiciare de timbru la Instanța de Fond.
Recursul este nefondat.
Recurenta nu a dovedit ilegalitatea hotărârii Instanței
de Fond și nu a depus nici un înscris în acest sens pentru a stabili
împrejurarea potrivit căreia și-ar fi îndeplinit obligația de timbrare dispusă
de către această Instanță.
Potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (1) din
Legea nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cum
reclamanta nu și-a îndeplinit această obligație, în mod corect Instanța de Fond
a anulat cererea reclamantei ca netimbrată conform dispozițiilor art. 20 alin. (3)
din Legea nr. 146/1997.
Curtea constată că recursul este
nefondat și în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc.
civ., îl va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de SC
D.C.B.L.TV. SRL Focșani, împotriva
sentinței
nr. 132 din 17 ianuarie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-
a
de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 19 aprilie 2007.