ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3556/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea introdusă la

data de 21 iunie 2005, SC L.I. SRL Bacău a solicitat ca, în contradictoriu cu

Inspectoratul General pentru Comunicații și Tehnologia Informației și cu

A.R.R., să se dispună anularea hotărârii privind atribuirea electronică a

licenței de execuție pentru traseul Bacău - Cleja, ca nelegală.

De asemenea, a cerut să se

constate că îndeplinește condițiile legale pentru atribuirea acestei licențe,

obligarea autorității publice competente la atribuirea licenței, precum și suspendarea

aplicării actului administrativ până la soluționarea litigiului.

În motivarea acțiunii,

reclamanta a arătat că în perioada aprilie - mai 2005, pârâtele au organizat o

licitație în urma căreia traseul Bacău - Cleja a fost atribuit SC T.P. SA Bacău

care, însă, nu îndeplinea cerințele legale și fusese exclusă de la concurs, ca

urmare a contestației formulate de reclamantă.

La data de 26 mai 2005 a

fost afișat rezultatul contestației respective, dar, fără a apela la instanța

de judecată, comisia a organizat licitația, deși nu mai era competentă material

și expirase termenul legal. Totodată, comisia a revenit și a admis participarea

la licitație a SC T.P. SA Bacău.

În opinia reclamantei, au

fost încălcate și prevederile art. 70 din Ordinul Ministerului Lucrărilor

Publice, Transporturilor și Locuinței nr. 1842/2001, deoarece această din urmă

societate a beneficiat de subvenții de la stat.

Prin sentința civilă nr. 146

din 28 noiembrie 2005, Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios

administrativ, a respins acțiunea față de Inspectoratul General pentru

Comunicații și Tehnologia Informației, reținând lipsa calității procesuale

pasive a aceste autorități publice.

Față de pârâta A.R.R.,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Instanța a reținut că

soluția respectivă se impune, întrucât reclamanta nu a făcut dovada calității

sale de persoană vătămată într-un drept sau interes legitim prin actul

administrativ supus controlului jurisdicțional.

Mai precis, nu s-a

demonstrat pe parcursul judecății că sunt îndeplinite condițiile stabilite de

lege pentru atribuirea către reclamantă a licenței de transport pe traseul

Bacău - Cleja.

Referitor la pârâtul

Inspectoratul General pentru Comunicații și Tehnologia Informației, s-a

considerat că nu a acționat în regim de autoritate publică, ci ca un operator

tehnic al sistemului informatic de atribuire electronică a traseelor naționale,

dar pe baza datelor gestionate și puse la dispoziția de A.R.R., astfel cum s-a

prevăzut în metodologia de atribuire a licențelor de execuție pentru traseu din

programul de transport rutier de persoane și prin Normele metodologice aprobate

prin Ordinul nr. 1842/2001, emis de Ministerul Lucrărilor Publice,

Transporturilor și Locuinței.

S-a apreciat că acest pârât

nu are calitate procesuală pasivă în prezentul litigiu.

Instanța a mai reținut că

procedura administrativă prealabilă realizată de reclamantă cu adresa

înregistrată la pârâta A.R.R, sub nr. 24.337 din 25 mai 2005, se referă la

participarea la licitație a SC T.P. SA Bacău, în timp ce prin acțiune s-a

solicitat anularea hotărârii de atribuire a licenței către această societate

comercială, care nu a fost chemată în judecată.

Împotriva sentinței a

declarat recurs, reclamanta SC L.I. SRL Bacău.

Recurenta a susținut că

prima instanță nu a verificat legalitatea actului administrativ și nici a

refuzului pârâtei A.R.R., de a emite licența de execuție a traseului, omițând

practic, să examineze fondul cauzei.

De asemenea, nu s-a

pronunțat asupra cererii formulată de A.R.R., pentru introducerea în proces a

Direcției Generale de Transport Rutier din cadrul Ministerului Transporturilor,

Construcțiilor și Turismului, precum și a SC T.P. SA Bacău.

În ceea ce privește fondul

cauzei, recurenta a arătat că a îndeplinit procedura administrativă prealabilă

și a făcut dovada vătămării dreptului său subiectiv, de atribuire a licenței,

de execuție, astfel încât acțiunea formulată trebuia admisă.

În drept, au fost invocate

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Recursul este nefondat.

Din consemnările făcute în

preambulul sentinței rezultă că la termenul din 28 noiembrie 2005,

reprezentantul Ministerului Public a pus în discuția părților prezente,

necitarea în cauză a societății comerciale care deține licența de execuție

pentru traseu, respectiv SC T.P. SA Bacău.

Prin apărătorul său,

reclamanta a pus concluzii pentru respingerea acestei cereri, având în vedere

că în acțiune nu s-a solicitat anularea licenței de execuție eliberată

societății comerciale mai sus menționate.

În această situație și

ținând seama de principiul disponibilității, precum și de dispozițiile art. 137

C. proc. civ., instanța sesizată a unit excepția cu fondul și a acordat

părților, cuvântul pe excepție și apoi, pe fond.

Așa cum corect s-a reținut

în considerentele hotărârii, sesizarea făcută de reclamantă la A.R.R., cu

adresa înregistrată sub nr. 24337 din 25 mai 2005, se referă la participarea SC

T.P. SA Bacău, la licitație și la formularea unei contestații la atribuire,

înaintată Inspectoratului General pentru Comunicații și Tehnologia Informației.

Ori, prin acțiune s-a

solicitat anularea hotărârii de atribuire a licenței către SC T.P. SA Bacău,

iar contestația a fost adresată Inspectoratului General pentru Comunicații și

Tehnologia Informației, fără a se dovedi, însă, că acest pârât ar fi primit-o

efectiv.

Cât privește fondul

litigiului, pe baza probelor cu acte administrate, prima instanță a reținut în

mod temeinic că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a acțiunii în

contencios administrativ.

Reclamanta nu a făcut dovada

vătămării sale într-un drept subiectiv sau interes legitim, afirmând doar că

îndeplinește cerințele legale pentru atribuirea licenței de execuție privind

traseul Bacău - Cleja.

În realitate, prin

introducerea acțiunii, ea a urmărit anularea unui act administrativ cu caracter

individual, adresat altui subiect de drept pe care nu a înțeles să-l cheme în

judecată, deși această împrejurare fusese invocată de pârâta A.R.R., prin

întâmpinare, precum și oral, de către procuror.

Respingând, așadar, acțiunea

față de Inspectoratul General pentru Comunicații și Tehnologia Informației, ca

efect al constatării că această autoritate publică nu are calitate procesuală

pasivă și ca nefondată, față de cealaltă pârâtă, instanța de fond a pronunțat o

hotărâre legală și temeinică, ce urmează a fi menținută prin respingerea

recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de SC T.L. SRL Bacău, împotriva sentinței civile nr. 146 din 28 noiembrie 2005

a Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, ca

nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 24 octombrie 2006.