ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 752/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 20 ianuarie 2006, reclamanta SC A. SRL Tulcea a chemat în judecată A.R.R., solicitând anularea deciziei prin care s-a dispus scoaterea din evidențe a participării societății la licitația publică pentru atribuirea licențelor de execuție pentru traseul Tulcea – Niculițel – I.C. Brătianu, organizată la data de 28 iulie 2005. În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a câștigat licitația organizată pentru atribuirea în faza a doua, pentru traseul menționat și în mod nelegal, a fost descalificată, pârâta atribuind ulterior licența de execuție, care nu a participat decât la prima fază a licitației.

La cererea A.R.R. au fost introduși în cauză în calitate de pârâți operatorii de transport membri ai asociației și anume: SC D.L. SRL, SC P. SRL, SC I. SRL, SC S. SRL, SC D. SRL, SC E. SRL și SC G.C. SNC. Prin sentința civilă nr. 564 din 6 iulie 2006, Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, a admis în parte acțiunea și a dispus anularea deciziei nr. 31868 din 13 iulie 2005, privind validarea ca și câștigător al licitației din 3 iunie 2005 a A.B., precum și pentru a deciziei de acordare a licențelor de execuție pentru traseu în favoarea pârâților, membri ai A.B.

Instanța a respins ca nefondat capătul de cerere privind anularea măsurii de înlăturare a efectelor licitației din 28 iulie 2005. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că, inițial, reclamanta a fost declarată câștigătoare a licitației din 3 iunie 2005 pentru atribuirea traseului, pentru ca ulterior, pârâta să dispună anularea licențelor de execuție eliberate către SC A. SRL și descalificarea ambelor solicitante, respectiv reclamanta și A.B. Instanța a mai constatat că este nelegală decizia ulterioară a directorului general al pârâtei de a dispune validarea A.B. ca și câștigător al licitației, precum și emiterea licenței de execuție pentru traseu, în condițiile în care doar comisia de validare a atribuirii electronice a traseelor avea competența de a soluționa contestațiile privind aplicarea metodologiei de atribuire a licențelor.

A fost menținută și decizia comisiei de validare privind suspendarea atribuirii licențelor de execuție pentru cea de-a doua licitație, organizată la 28 iulie 2005, instanța reținând că se impune această măsură, având în vedere descalificarea greșită a A.B. și necesitatea asigurării corectitudinii procesului de alocare a licențelor de execuție. Împotriva sentinței au declarat recurs atât reclamanta SC A. SRL Tulcea, cât și pârâta A.R.R., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinică. Astfel, în recursul reclamantei s-a invocat greșita respingere a cererii privind anularea deciziei de înlăturare a efectelor licitației din 28 iulie 2005, în condițiile în care metodologia atribuirii licențelor de execuție pentru traseu nu prevede posibilitatea suspendării procedurii de atribuire, pentru analiză, iar ulterior măsurii dispuse, comisia de validare nu a mai comunicat societății rezultatul analizei.

Pârâta a criticat hotărârea referitor la anularea deciziei privind validarea A.B. ca și câștigător al licitației din 3 iunie 2005 și acordarea licențelor de execuție pentru traseu în favoarea membrilor acestei asociații. În acest sens, s-a învederat că în mod întemeiat s-a dispus descalificarea reclamantei ce fusese declarată inițial câștigătoare, întrucât societatea a participat cu același vehicul la atribuirea a două trasee, contravenind dispozițiilor art. 7 alin. (4) din metodologia de atribuire a licențelor de execuție pentru trasee. Pe de altă parte, a mai arătat pârâta, descalificarea A.B. s-a dovedit a fi neîntemeiată, membrii acesteia fiind repuși în drepturi, întrucât contractul de asociere era valabil la data finalizării procedurii de atribuire.

În aceste împrejurări, s-a procedat corect la eliberarea către această asociație a licențelor de execuție pentru traseul solicitat. Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304 și art. 304 1 C. proc. civ., Curtea va constata că recursurile sunt nefondate, urmând a fi respinse ca atare. Astfel, instanța de fond a reținut în mod întemeiat că prin hotărârea din 11 iulie 2005, Comisia de validare a atribuirii electronice a traseelor de transport rutier de persoane a dispus descalificarea reclamantei care câștigase atribuirea traseului din 3 iunie 2005, întrucât a solicitat cu același vehicul două oferte. Aceeași hotărâre reține că și cel de-al doilea solicitant, A.B., a fost descalificat prin retragerea unuia din asociați.

Același traseu a fost oferit public pentru ședința de atribuire din 28 iulie 2005, rezultatele preliminarii ale celei de-a doua ședințe de atribuire fiind afișate la aceeași dată, când în dreptul traseului a figurat rezoluția „suspendare atribuire pentru analiză”. Nu se poate susține că această măsură excede competențelor comisiei de validare, de vreme ce aceasta este unicul organism care organizează procesul de alocare electronică a licențelor de execuție, supraveghează și coordonează procedura de atribuire, soluționează contestațiile, validează rezultatele și stabilește situațiile de realocare electronică și calendarul acestei operațiuni.

Referitor la temeinicia deciziei de suspendare a atribuirii licenței de execuție a traseului, instanța de fond a reținut în mod justificat că măsura se impunea până la soluționarea incidentului intervenit ca urmare a contestării rezultatului ședinței de atribuire din 3 iunie 2005 de către A.B., pentru asigurarea unei atribuiri a licenței de execuție cu respectarea normelor legale în vigoare. Față de cele expuse mai sus, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantă. Și criticile formulate de pârâtă sunt neîntemeiate, instanța dispunând în mod justificat anularea măsurilor prin care A.B. a fost declarată câștigătoare a licitației din 3 iunie 2005, acordându-i–se licența de execuție pentru traseu.

Aceste măsuri nu au fost dispuse de entitatea care avea atribuția de a soluționa contestațiile referitoare la procesul de atribuire, respectiv comisia de validare, ci de directorul general al A.R.R. Decizia luată de conducătorul instituției pârâte contravine metodologiei de atribuire electronică a licențelor de execuție pentru trasee, cu atât mai mult cu cât a fost dispusă la 13 iulie 2005, după ce prin hotărârea din 11 iulie 2005, comisia de validare decisese descalificarea ambilor solicitanți. Comisiei de validare îi revine sarcina să analizeze dacă descalificarea A.B. a fost sau nu întemeiată, respectiv dacă, la data finalizării procedurii de atribuire a traseelor contractul de asociere a societăților pârâte era sau nu valabil.

În raport de cele expuse mai sus, Curtea va respinge ambele recursuri ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursurile declarate de A.R.R. și de SC A. SRL Tulcea, împotriva sentinței civile nr. 564/ CA din 6 iulie 2006 a Curții de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 februarie 2007.