ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3552/2007
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3552/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la 25 august 2005, reclamanta
SC L.M. SRL a chemat în judecată A.R.R. solicitând anularea Hotărârii nr. 11
din 28 mai 2005 a Comisiei de validare a rezultatelor licitației pentru
licențele de execuție din cadrul A.R.R. pentru traseul Călărași – București, ca
fiind nelegală întrucât a avut la bază acte doveditoare care nu justifică
punctajul maxim pentru SC T. SRL.
În motivarea cererii sale,
reclamanta a susținut ca a funcționat pe acest traseu din 2 aprilie 2001 spre
deosebire de SC T. SRL, care are o vechime mult mai mică.
Ulterior, reclamanta și-a
precizat acțiunea solicitând anularea procesului - verbal din 3 iunie 2005 emis
de Comisia de validare a rezultatelor licitație privind licența de execuție
pentru traseul Călărași – București.
În cauză s-a formulat și
încuviințat cererea de intervenție în interes propriu, de către SC T. SRL și au
fost chemați în calitate de pârâți I.G.C.T.I. și D.G.T.R. - M.T.C.T.
Prin sentința civilă nr. 334
din 31 mai 2007, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, a
admis excepția invocată de pârâtă și intervenientă în interes propriu și a
respins acțiunea ca inadmisibilă, reținând pentru aceasta ca reclamanta nu a
parcurs procedura specială prevăzută de metodologie precum și calendarul
instituit pentru desfășurarea licitației electronice.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs reclamanta SC L.M. SRL care a susținut în esență că nu i-a fost
comunicat refuzul de a-i fi eliberată licența de transport așa cum prevăd
dispozițiilor art. 63 din Ordinul M.L.P.T.L. nr. 1842/2001 astfel încât greșit
s-a apreciat că nu ar fi formulat contestația în termen. Abia în momentul când
a luat cunoștință de existența procesului - verbal din 3 iunie 2005, singurul
document încheiat pentru atribuirea licențelor de execuție, a putut formula și
contestația corespunzătoare.
Recursul nu este fondat.
Recurenta critică soluția Instanței
de Fond, invocând greșita interpretare a situației de fapt precum și a
dispozițiilor art. 63 și art. 64 din Ordinul M.L.P.T.L. nr. 1842/2001.
Or, prin precizarea de
acțiune, în mod evident obiectul cererii sale a vizat anularea procesului - verbal
de atribuire prin procedura electronică a traseului Călărași - București și
nicidecum refuzul nejustificat de acordare a licenței de transport la care se
referă textele menționate.
Astfel fiind, reținând
cererea precizatoare în mod corect Instanța fondului a analizat-o în raport de
dispozițiile art. 34
1
din Ordinul M.L.P.T.L. nr. 1842/2001 și art. 12
pct. 17 din Legea nr. 510/2004 modificată de O.U.G. nr. 17/2005, prin care s-a
instituit o procedură specială, respectiv, metodologia de atribuire a
licențelor de execuție pentru traseu, din programul de transport rutier de
persoane.
Cum această metodologie a
stabilit în calendar o procedură specială, obligatorie de urmat de către toți
operatorii de transport solicitanți, reclamanta urma să se conformeze acesteia.
Potrivit calendarului
stabilit de această metodologie contestațiile la lista operatorilor de
transport înscriși; parcul licențiat; vechimea de operare pe trasee; de
licențiere și respectarea condițiilor privind accesul la un traseu, s-au primit
între 13 - 26 mai 2005; rezultatele soluționării fiind publicate la 31 mai 2005
pe site, după care contestațiile împotriva acestor soluții puteau fi înregistrate
la I.G.C.T.I. în perioada 6 iunie 2005 - 7 iunie 2005, urmând ca rezultatul
final să fie publicat în aceleași condiții la 13 iunie 2005.
Deși a cunoscut acest
calendar, reclamanta a formulat contestație numai cu privire la parcul licențiat,
contestație admisă la 31 mai 2005, rezultat afișat în format electronic, după
care a contestat vechimea pentru traseu abia la 13 iulie 2005, cu mult peste
perioada stabilită.
Neconformându-se acestei
proceduri, legal și temeinic, Curtea de Apel București s-a pronunțat ca nefiind
făcută dovada parcurgerii procedurii speciale instituită de Ordinul M.L.P.T.L. nr.
1842/2001.
Văzând dispozițiile art. 312
și 274 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de SC L.M. SRL Călărași împotriva sentinței civile nr. 334 din 31 ianuarie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a .de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Obligă recurenta la plata
sumei de 400 lei cheltuieli de judecată către intimata - intervenientă SC T. SRL
Călărași.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 26 septembrie 2007.