ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2484/2009

Examinând recursul de față constată: Prin sentința penală nr. 48 din 25 februarie 2009, Tribunalul Suceava, secția penală, a condamnat pe inculpatul C.I. la 6 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. c) cu aplicarea art. 73 lit. b), art. 74 lit. a) și c) și art. 76 alin. (2) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din art. 174 alin. (1) și art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 C. pen. și s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen. S-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și a arestării preventive de la 7 septembrie ora 20,40 la zi.

S-a constatat că nu există constituire de parte civilă în cauză. Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat. Î n esență, instanța a reținut următoarea situație de fapt. C.G.S., soția inculpatului, consuma frecvent băuturi alcoolice astfel încât ajungea târziu acasă, în stare de ebrietate, provoca scandaluri și îi jignea atât pe inculpat cât și pe cei doi copii. Î n acest context între soți s-a instalat o stare permanentă de tensiune. Î n seara zilei de 6 septembrie 2008, C.G.S. a venit acasă în jurul orei 23,15 în stare avansată de ebrietate, din cauza căreia a căzut de două ori, ultima dată în bucătărie. Inculpatul a încercat să o ajute să se ridice, dar acesta a început să țipe să o lase în pace, l-a jignit și i-a spus că o să-l reclame la locul de muncă și o să-l bage la închisoare.

Inculpatul a încercat să-și calmeze soția și a luat-o de mână încercând să o ajute să meargă din bucătărie în dormitor, dar aceasta s-a lăsat pe picioare, refuzând să fie ajutată. în acest moment inculpatul și-a pierdut cumpătul și a strâns-o cu mâinile de gât, lovind-o totodată puternic în această zonă. Când victima s-a prăbușit pe pardoseală, cu capul lăsat într-o parte, inculpatul a lovit-o din nou cu pumnul în zona gâtului. Ulterior inculpatul a încercat să o facă pe soția sa să-și revină, i-a dat o palmă peste față și a stropit-o cu apă, după care, văzând că respiră greu, a luat-o în brațe și a dus-o în pat, dar aceasta a decedat. Din raportul de necropsie nr. 399/C, întocmit de Serviciul de Medicină Legală Suceava, rezultă că moartea victimei a fost violentă fiind consecința asfixiei mecanice produsă prin sugrumare.

S-a stabilit că semnele de violență de la nivelul regiunii cervicale, cât și fracturile cartilagiilor laringiene, au fost produse prin apucare și strângere cu mâinile. S-a constatat că victima avea o alcoolemie de 2,5 gr.%o. Instanța a mai reținut că, din adresa nr. 5159 din 19 februarie 2009 emisă de Spitalul Județean de Urgență Sf. loan cel Nou Suceava, rezultă că victima C.G.S. a fost internată la Secția psihiatrie în perioada 9 februarie - 18 februarie 2005, cu diagnosticul „sindrom de dependență etanolică", și în perioada 13 august-29 august 2008, cu diagnosticul „sindrom de dependență etanolică și tulburare depresivă reziduală". Instanța a reținut că inculpatul a avut o poziție sinceră, precizând că a comis fapta pe fondul deselor altercații verbale pe care Ie-a avut cu victima datorită faptului că aceasta consuma exagerat băuturi alcoolice și îl jignea.

S-a reținut că, în drept, fapta comisă de inculpat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen. S-a apreciat că infracțiunea a fost comisă sub stăpânirea unei puternice stări de tulburare provocată de victimă, care consuma frecvent băuturi alcoolice și genera scandal în familie cât și în relațiile cu vecinii, iar starea de ebrietate în care se afla victima, care se externase doar cu 8 zile în urmă din secția de psihiatrie, și comportamentul acestea din seara respectivă i-au creat inculpatului o stare psihică de puternică surescitare nervoasă care a fost de natură să-i reducă capacitatea de stăpânire și i-a stimulat reactivitatea la violență.

Așa fiind s-a reținut incidența dispozițiilor art. 73 lit. b) C. pen. De asemenea s-a apreciat că în cauză se justifică reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și c) C. pen. având în vedere comportamentul avut de inculpatul anterior și ulterior comiterii faptei. La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere gradul de pericol social al infracțiunii, contextul în care a fost săvârșită și datele personale ale inculpatului. Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava a declarat apel criticând hotărârea pronunțată sub aspectul reținerii dispozițiilor art. 73 lit. b) C. pen. Prin decizia penală nr. 31 din 12 mai 2009, Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a admis apelul, a desființat în parte sentința și, rejudecând, a condamnat pe inculpatul C.I.

la 10 ani închisoare și la 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. c) cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 76 alin. (2) C. pen. S-a înlăturat dispoziția de deducere a reținerii și a arestării preventive de la 7 septembrie 2008 ora 20,40 la zi și s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și a arestării preventive de la 7 septembrie 2008 la 25 februarie 2009. S-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus în continuare, la zi, durata arestării preventive. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

Instanța de apel a reținut că atitudinea victimei nu poate fi reținută drept o provocare de natură a produce inculpatului o tulburare sau o emoție puternică, având în vedere că, din declarațiile martorilor C.I., C.S., A.G. și P.M. , rezultă că victima consuma frecvent băuturi alcoolice și provoca în permanență scandal în familie, situație care a generat, de foarte multă vreme, o relație conflictuală între cei doi soți. Martorii au declarat că de fiecare dată când era în stare de ebrietate victima îl amenința pe inculpat că îl bagă la pușcărie și îl jignea pe el și pe rudele sale. î n aceste condiții comportamentul victimei, cu care inculpatul era obișnuit, nu putea genera o tulburare atât de puternică.

S-a mai reținut de asemenea că, în raport de dispozițiile art. 188 C. proc. pen., referitoare la calcularea termenelor pe zile în cazul măsurilor preventive, în mod greșit, la deducerea perioadei reținerii, s-a menționat ora. Inculpatul a declarat recurs susținând că în mod greșit au fost înlăturate dispozițiile art. 73 lit. b) C. pen. S-a motivat că faptul că victima consuma frecvent băuturi alcoolice, își neglija gospodăria și familia și provoca scandal atât în familie cât și în relațiile cu vecinii, poate constitui o provocare în înțelesul legii penale, astfel încât se impune menținerea hotărârii primei instanțe. S-a susținut că, având în vedere contextul în care a fost comisă fapta și comportamentul ulterior al inculpatului se justifică reducerea pedepsei.

Recursul își găsește temeiul în dispozițiile art. 385/9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., dar nu este fondat. Examinând actele dosarului Înalta Curte constată că în mod corect s-a reținut că victima consuma frecvent băuturi alcoolice și fiind în stare de ebrietate provoca scandal, își jignea și amenința soțul. Î ntrucât starea de ebrietate a victimei și modul în care s-a comportat aceasta în seara de 6 septembrie 2008 se înscriu în conduita pe care o avea în mod obișnuit de mai mult timp, nu se poate reține că acestea au caracterul unei provocări și că au fost de natură să producă inculpatului o puternică stare de tulburare. Așa fiind, justificat au fost înlăturate dispozițiile art. 73 lit. b) C. pen.

Se apreciază că pedeapsa stabilită de instanța de apel a fost just individualizată, fiind proporțională cu gravitatea faptei și consecințele acesteia. Înalta Curte reține că au fost avute în vedere atât împrejurările concrete în care a fost săvârșită infracțiunea cât și atitudinea ulterioară a inculpatului, faptul că acesta nu are antecedente penale și a avut un comportament anterior ireproșabil , toate aceste fiind corect evaluate ca circumstanțe atenuante, cu consecința reducerii pedepsei sub limita minimă prevăzută de lege. Întrucât din examinarea cauzei nu rezultă nici existența vreunui motiv de casare care să poată fi luat în considerare din oficiu, recursul va fi respins ca nefondat conform art. 385/15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen. Se va deduce la zi durata arestării preventive. Având în vedere dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen. , recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.I. împotriva deciziei penale nr. 1 din 12 mai 2009 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul reținerii și al arestării preventive de la 7 septembrie 2008 la 29 iunie 2009. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Definitivă. Pronunțată în ședință publică la 29 iunie 2009.