ÎCCJ, decizie (scj.ro #83170)

Contestație

la executare. Acțiune în daune. Competență materială.

Cuprins

pe materii : Drept procesual civil. Competența instanțelor.

Index

alfabetic : competență materială

-

daune-interese

-

executare silită

-

contestație la executare

C. proc. civ., art.373 alin.2, art.400,

art.404 alin.2

Instanța legal învestită cu soluționarea contestației

la executare este competentă să soluționeze și cererea în

daune

.

Potrivit art.400 C. proc. civ. coroborat cu art.373

alin.2 C. proc. civ., competența de soluționare a contestației

la executare propriu-zisă, și deci a cererii în daune, revine

instanței de executare, respectiv judecătoriei în circumscripția

căreia se face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune

altfel.

I.C.C.J., Secția comercială, Decizia nr.2484

din 20 octombrie 2009

Reclamanta

SC B. SRL București a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC T.H.R.M.N.

SA Eforie Nord să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de

129.771,51 lei cu titlu de daune, pentru întârzierile cauzate de

contestațiile repetate promovate la executarea silită a

sentinței civile nr. 1034/ COM/1999 a Tribunalului Constanța.

În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe art.404 alin.2 C. proc.

civ. și ale art.998 C. civ..

Reclamanta a arătat că obiectul acțiunii constă în

obligarea la plata daunelor provocate de întârzierile prin suspendările

repetate ale executării silite, în conformitate cu prevederile art.404

alin.2 C. proc. civ., că după patru hotărâri irevocabile prin

care au fost respinse contestațiile la executare formulate de SC THRM.N.

SA nu se mai poate pune în discuție actualizarea în raport de rata

inflației.

Cauza a fost înaintată la Tribunalul Buzău, având în vedere că

prin încheierea nr.2725/20 septembrie

2007 a

Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost

admisă cererea formulată de petenta SC B. SRL de strămutare a

dosarului.

Tribunalul Buzău, prin sentința civilă nr.493/27 mai

2008, a

admis acțiunea și a obligat pârâta să plătească

reclamantei suma de 143.736,58 lei, cu titlu de daune. (…)

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta SC T.H.R.M.N. SA.

Prin decizia nr.210 din 28 octombrie 2008, Curtea de Apel Ploiești,

Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal,

a admis apelul declarat de pârâtă, a schimbat în tot sentința și

pe fond a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Instanța a reținut că, prin sentința nr.1034/1999,

debitoarea SC C.S. SA (societate absorbită de SC T.H.R.M.N. SA) a fost

obligată la plata sumei de 322.413.874 lei, reprezentând chirie

restantă și 16.162.277 lei, cheltuieli de judecată.

La data de 16 ianuarie

2002 a

fost emisă adresa

de înființare a popririi pentru întregul debit iar, în urma acestei adrese

reclamanta a recuperat întreg debitul, cererea de reactualizare fiind

respinsă de Tribunalul Constanța prin sentința nr.2849/2002, rămasă

irevocabilă prin respingerea recursului de către Curtea de Apel

Constanța - decizia nr.1240/2002.

Debitul a fost stins la data de 2 mai 2007, după ce a fost actualizat

succesiv de executorul judecătoresc, astfel că la data

promovării cererii de chemare în judecată, 5 iunie 2007, pârâta nu

mai datora nicio sumă de bani reclamantei.(…)

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta SC B. SRL.

Recurenta a arătat că pretențiile solicitate se referă la

despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării prin

numeroasele contestații la executare formulate de pârâtă, și

nicidecum nu se referă la daune pentru întârzierea achitării

plății debitului; că la punerea în executare a sentinței

civile nr.1034/COM/1999 pronunțată de Tribunalul Constanța au

existat un număr de 24 de dosare de contestații la executare; că

întârzierea plății debitului a fost cauzată de suspendările

provizorii la executare formulate de pârâtă; că în raportul de

expertiză actualizarea în raport de rata inflației s-a făcut

corect, fiind aferentă perioadei 2 aprilie 2007 – 1 februarie 2008.(…)

Înalta Curte a pus în discuție, din oficiu, în conformitate cu art.306

alin.2 C. proc. civ., excepția necompetenței materiale a Tribunalului

Bacău, Secția Comercială și de Contencios Administrativ în

soluționarea cauzei în raport de prevederile art.404 alin.2 C. proc. civ..

Recursul este fondat.

Potrivit

dispozițiilor art. 404 alin.

2 C

. proc. civ.,

instanța legal învestită cu soluționarea unei contestații

la executare, dacă pronunță soluția de respingere a

contestației, poate obliga contestatorul, la cerere, să

plătească părții adverse despăgubiri pentru pagubele

cauzate prin întârzierea executării.

Din aceste dispoziții legale rezultă că instanța legal

învestită cu soluționarea contestației la executare este

competentă să soluționeze și cererea în daune.

Potrivit art.400 C. proc. civ. coroborat cu art.373 alin.2 C. proc. civ.,

competența de soluționare a contestației la executare

propriu-zisă, și deci a cererii în daune, revine instanței de

executare, respectiv judecătoriei în circumscripția căreia se

face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Reclamanta SC B. SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC T.H.R.M.N. SA

pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să

se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 129.971,51 lei, cu titlu de

daune pentru întârzierile cauzate de contestațiile repetate promovate la

executarea silită a sentinței civile nr. 1034/COM/1999 a Tribunalului

Constanța, în conformitate cu prevederile art.404 alin.2 C. proc. civ..

Prin urmare, față de dispozițiile mai sus evocate rezultă

că, în speță, instanța competentă cu soluționarea

cererii în daune este instanța de executare, respectiv judecătoria în

circumscripția căreia s-a făcut executarea deci,

Judecătoria Constanța.

Cum ambele instanțe au încălcat normele prevăzute mai sus,

Înalta Curte, în temeiul art.304 pct.3 C. proc. civ. coroborat cu art.312 C.

proc. civ., a admis recursul, a casat ambele hotărâri și a trimis

cauza la Judecătoria Constanța pentru competentă

soluționare.